Serviciile de informații europene avertizează că Rusia ar putea intensifica operațiuni clandestine, inclusiv asasinate și răpiri, pe fondul prelungirii războiului din Ucraina, potrivit Financial Times. Doi experți în securitate, Hari Bucur Marcu și Aurel Cazacu, explică pentru „Adevărul” ce urmărește Moscova prin astfel de acțiuni și cât de pregătită este România pentru a preveni eventuale atacuri.
Confruntarea dintre Rusia și Occident trebuie privită în contextul unui conflict care se întinde pe mai bine de un deceniu, spune analistul de securitate Hari Bucur Marcu. El distinge amenințarea unui război declanșat de Rusia de alte tipuri de riscuri, precizând că acest prim pericol există din 2012, de când Vladimir Putin a revenit la președinția Federației Ruse. Atunci, explică analistul, Putin a emis o strategie de securitate națională prin care identifica Occidentul, și în special Europa de Vest, drept principala amenințare la adresa Rusiei.
Bucur leagă escaladarea tensiunilor de apropierea Ucrainei de structurile occidentale. În interpretarea sa, atât anexarea Crimeei din 2014, cât și invazia pe scară largă din 2022 fac parte din același efort al Moscovei de a bloca integrarea Kievului în Occident. „În 2022, războiul din Ucraina a avut exact această rațiune explicită, pentru că, din punct de vedere al artei și științei militare, este un război irațional. Rațiunea a fost aceea de a împiedica Ucraina să devină parte a Occidentului”, afirmă analistul.
Deși războiul a slăbit economia și forța militară a Rusiei, acest lucru nu înseamnă, în opinia lui Bucur, că Moscova a rămas fără resurse pentru a continua confruntarea cu adversarii săi. „Dar nu sunt uzate până acolo încât Rusia să dispară sau să cedeze”, explică el.
Operațiuni sub acoperire, în loc de intervenție directă
O intervenție militară directă în alte state europene ar implica riscuri și costuri ridicate pentru Rusia. De aceea, Moscova ar putea prefera operațiuni clandestine, în care să-și ascundă implicarea directă, apreciază Hari Bucur. „Ce pot face rușii sunt așa-zisele operații sub acoperire, neagă că ei ar fi autorii acelor operații”, spune analistul.
Potrivit acestuia, astfel de acțiuni pot viza destabilizarea unor state, influențarea alegerilor sau sprijinirea unor grupări ostile Occidentului. Asasinatele și răpirile se numără printre scenariile posibile, deși Bucur subliniază că existența unor asemenea riscuri nu confirmă planuri concrete deja puse la punct. „Sunt operații de tot felul: de destabilizare, de intervenție în alegeri, de susținere a unor grupări care urăsc Occidentul și, în special, civilizația occidentală, și așa mai departe. Printre acestea putem număra și eventuale asasinate, eventuale răpiri de persoane sau alte lucruri de acest gen”, afirmă el.
Analistul vede în avertismentele publicate de presă și un mesaj transmis guvernelor europene, cărora li se cere să-și întărească măsurile de securitate. „Analiza de la Financial Times este pentru a atrage atenția guvernelor că trebuie luate mai multe precauții împotriva Rusiei, nu pentru a pregăti publicul pentru această posibilitate sau pentru a-l îngrijora”, subliniază Bucur.
Cât de pregătite sunt serviciile secrete române
Referitor la capacitatea României de a preveni eventuale atacuri, expertul Aurel Cazacu consideră că serviciile secrete dispun de resurse consistente și de personal bine instruit. „În privința metodelor de prevenire ale serviciilor secrete române pentru acțiuni individuale asupra cetățenilor sau politicienilor, consider că avem servicii foarte bine pregătite, în care se investesc mulți bani”, afirmă Cazacu.
Totodată, el atrage atenția că instituțiile de securitate funcționează, într-un sistem democratic, sub autoritatea factorului politic: „Însă în democrație politicul conduce”. Prin urmare, nivelul de pregătire al serviciilor secrete nu reprezintă, în sine, o garanție că orice atac ar putea fi depistat și blocat la timp.
Ca membră a Uniunii Europene și a NATO, România se află în spațiul occidental vizat de amenințările descrise de Hari Bucur, iar operațiunile clandestine rămân unul dintre scenariile pe care autoritățile trebuie să le ia în calcul. Capacitatea de prevenire depinde de abilitatea instituțiilor de securitate de a identifica amenințările și de a acționa înainte ca acestea să se transforme în fapte concrete.
Ținte din industria de apărare europeană
O investigație Financial Times arată că serviciile europene de informații avertizează asupra intensificării operațiunilor clandestine ale Rusiei împotriva unor persoane din industria europeană de apărare, în încercarea Moscovei de a slăbi sprijinul acordat Ucrainei. Publicația citează oficiali din cinci servicii europene de informații, potrivit cărora printre țintele potențiale se numără directori și angajați de rang înalt ai companiilor din domeniu, inclusiv din firme mai mici care produc drone și componente pentru acestea.
Avertismentul apare pe fondul stagnării frontului din Ucraina și al dificultăților economice cu care se confruntă Rusia. Sursele citate susțin că Kremlinul și-ar fi extins operațiunile de sabotaj și de război hibrid în Europa, iar tentativele de violență împotriva unor ținte civile ar căpăta o greutate tot mai mare în această strategie.
Serviciul german de informații interne, BfV, și-a intensificat contactele cu angajații și conducerea companiilor din industria de apărare și a recomandat măsuri suplimentare de protecție personală. Mai mulți directori au declarat pentru Financial Times că și-au consolidat propria securitate în ultimele șase luni, la recomandarea autorităților.
Potrivit oficialilor citați, serviciul de informații militare al Rusiei, GRU, ar juca un rol important în aceste operațiuni și ar apela tot mai des la rețele de crimă organizată. Metodele descrise presupun împărțirea activităților de supraveghere, logistică și executare între mai multe persoane sau grupuri, tocmai pentru a face mai greu de identificat pe cei implicați. În unele cazuri, presupuse comploturi au fost dejucate, iar în altele au fost observate activități suspecte de supraveghere a persoanelor vizate, inclusiv la domiciliul și la locul de muncă al acestora.
Un oficial din serviciile de informații, citat de publicație, subliniază și dimensiunea psihologică a acestor operațiuni. Potrivit acestuia, scopul Rusiei nu ar fi neapărat ca fiecare tentativă să fie dusă până la capăt, ci mai degrabă să genereze un sentiment de nesiguranță în rândul celor care colaborează cu Ucraina. Teama de a deveni o țintă ar putea determina companii și angajați să evite astfel de colaborări.
