România continuă să se golească și să îmbătrânească, cu o populație de 21,67 milioane de persoane la 1 iulie 2025, în scădere cu aproape 110.000 față de anul precedent, conform datelor provizorii ale Institutului Național de Statistică (INS).
Trendul descendent, persistent de peste două decenii, plasează țara noastră printre cele mai afectate state UE de declinul demografic, determinat în mare parte de emigrație și natalitate scăzută.
Populația după domiciliu: 21,67 milioane, cu scădere accelerată
INS definește populația după domiciliu ca fiind numărul cetățenilor români cu reședință stabilă în țară, indiferent de prezența fizică efectivă. Această cifră exclude rezidenții temporari și emigranții, oferind o imagine a „stocului” demografic național. Scăderea de 0,5% față de 2024 confirmă o „hemoragie” continuă, cu România pierzând cel mai mare număr de locuitori în UE în ultimele două decenii, după cum arată Eurostat, preluat de ziare.com.
Urban vs. rural: Scădere în orașe, stagnare la țară
Populația urbană a coborât la 11,99 milioane (-1%), reflectând migrația spre exterior și depopularea centrelor urbane mici. În contrast, mediul rural a crescut ușor la 9,68 milioane (+0,1%), dar rămâne vulnerabil la îmbătrânire. 55,3% din români trăiesc la oraș, iar 44,7% la țară – una dintre cele mai rurale structuri din UE, generând costuri mari pentru stat: școli cu puțini elevi, spitale subutilizate și infrastructură dispersată.
Îmbătrânire accelerată: 135 vârstnici la 100 de tineri
Femeile domină numeric (11,1 milioane, 51,2%), față de 10,56 milioane de bărbați. Îmbătrânirea este dramatică: peste 4 milioane de persoane au 65+ ani, depășind cu mult copiii de 0-14 ani (2,99 milioane). Indicele de îmbătrânire a urcat la 135,4 vârstnici la 100 de tineri (de la 130,2 în 2024). Vârsta medie este acum 43,1 ani, iar cea mediană 44 de ani – ambele în creștere. Grupa cea mai numeroasă: 45-49 de ani.
Cauzele declinului: Emigrație masivă și natalitate la minim
Emigrația explică mare parte din scădere: 3,1 milioane de români trăiesc în alte state UE (22% din totalul emigranților europeni), conform Eurostat. Natalitatea, la minim istoric (1,3 copii/femeie), și mortalitatea ridicată (cauzată de boli cardiovasculare și cancere) agravează criza. România, cu un PIB pe cap de locuitor de 15.000 euro, pierde talente tinere, lăsând o populație îmbătrânită care pune presiune pe pensii și sănătate.
Implicații: Costuri sociale și economice uriașe
Declinul demografic, cel mai rapid din UE, afectează economia: forță de muncă redusă, consum scăzut și costuri crescute pentru pensii (peste 10% din PIB). Ruralul, cu 44,7% din populație, suferă de subdezvoltare, iar urbanul de aglomerație. Statul cheltuiește miliarde pe infrastructură ineficientă, în timp ce diaspora trimite remitențe de 8 miliarde euro anual – un colac de salvare temporar.
Guvernul pregătește măsuri precum stimulente pentru natalitate și repatriere, dar experții cer reforme structurale: educație, sănătate și oportunități economice.
