Românii devin tot mai prudenți la cumpărături, de la produse de bază până la achiziții majore, pe fondul incertitudinilor economice. Adrian Negrescu, analist economic, explică pentru „Adevărul” cum se manifestă „economia fricii” și impactul acesteia asupra pieței.
Românii își schimbă obiceiurile de consum, punând mai mult accent pe necesitate și utilitate. Adrian Negrescu, analist economic, spune că „economia fricii” reflectă actuala psihologie a pieței, caracterizată de prudență extremă.
Negrescu subliniază că această transformare este susținută de indicatori macroeconomici. El avertizează că, așa cum anticipa acum doi ani, românii ajung să trateze supermarketurile ca pe muzee, fiind nevoiți să se concentreze pe promoții și reduceri.
O schimbare majoră observată este orientarea către produse mai ieftine. „Asistăm, în primul rând, la efectul de «trading down»”, afirmă Negrescu, explicând că oamenii aleg mărcile proprii ale supermarketurilor în locul brandurilor premium.
Această prudență se extinde și la achizițiile mari, cum ar fi electrocasnicele și electronicele. „Cumpărăturile se fac preponderent pentru a înlocui un produs defect, nu pentru un simplu upgrade”, adaugă analistul.
Schimbarea afectează toate segmentele demografice, de la cei cu venituri mici până la familiile cu venituri medii și ridicate. „Focusul este exclusiv pe supraviețuire”, punctează Negrescu, referindu-se la cei cu venituri mici. Familiile cu venituri medii reduc drastic bugetele pentru vacanțe și divertisment.
Chiar și cei cu venituri ridicate amână achizițiile mari, preferând lichiditatea. Negrescu avertizează că acest comportament defensiv ar putea avea efecte negative asupra economiei, afectând marjele de profit ale retailerilor și provocând falimente în rândul afacerilor mici și mijlocii.
În plus, reducerea consumului poate afecta bugetul de stat. Negrescu explică faptul că o încetinire a consumului lovește direct în încasările din TVA și accize, putând forța statul să crească presiunea fiscală.
Analistul consideră că această schimbare nu este doar o fluctuație temporară, ci o transformare profundă și posibil ireversibilă. El estimează că va dura cel puțin un an până când consumatorii vor reveni la cumpărături mai ample, dacă inflația scade și veniturile cresc.
