Sistemul medical din România este la coada clasamentului european, arată o analiză recentă a jurnaliștilor de la Politico. Suntem pe locul 31 din Europa, din 43 de state. La nivel global, sunt peste noi state precum Vietnam, Uzbekistan, Iran sau Ecuador, cel puțin la capitolul prevenția bolilor.
Materialul din Politico trage un semnal de alarmă și cu privire la criza medicilor de pe continentul European. Potrivit datelor, Europa se confruntă în acest moment cu un deficit de numai puțin de 2 milioane de angajați în domeniul medical. Aceasta, dar și alți factori duce România, la coada Europei în privința sistemului medical, relatează PsNews.
Potrivit Global Health Security Index sistemul medical din România se află pe poziția 57 la nivel global și pe locul 31 în Europa, din 43 de state. Principalele deficiențe ale sistemului de sănătate din România sunt legate de prevenție și răspuns la urgențe. La capitolul prevenție, marea problema a sistemului de sănătate este legată de transmiterea bolilor zoonotice. Reziliența socio-economică și accesul la sistemul medical în ansamblul său reprezintă alte probleme serioase ale României.
În ceea ce privește prevenția, sistemul medical din România este surclasat de cel al unor state precum Vietnam, Uzbekistan, Iran sau Ecuador. Nici în ceea ce privește detecția timpurie a bolilor, țara noastră nu se află într-o poziție fruntașă (locul 48 în lume). Astfel, la acest capitol, țări precum Panama, Kenia sau Armenia stau mai bine. De departe însă cea mai mare problemă a țării noastre este legată de urgențele medicale și prevenirea răspândirii epidemiilor. Aici România se află pe locul 176 în lume (din 195 de țări) și pe ultimul loc din Europa. Țara noastră este depășită la acest capitol de state africane mult mai sărace precum Guinea-Bissau, Somalia, Togo sau Zimbabwe.
Nu sunt suficienți medici și asistente
România are deficiențe și în ceea ce privește capacitatea personalului medical în clinici, spitale și centre comunitare de ajutor. În prezent țara noastră are aproximativ 400 de medici la 100.000 de locuitori și doar 641 de asistenți medicali la 100.000 de locuitori. Prin urmare, din acest punct de vedere majoritatea spitalelor din România sunt depășite.
În fine, un ultim mare neajuns este legat de sistemele de laborator. Aici ne aflăm pe locul 95 în lume. Sistemul național de laborator din România avea capacitatea de a conduce teste pentru 6 din cele 10 teste cheie definite de Organizația Mondială a Sănătății. Institutul Cantacuzino care servește drept principal reper al sistemelor de laborator din țară este cel care poate face aceste 6 teste. România se afla și se află în continuare la coada Europei și când vine vorba de speranța de viață. În țara noastră, speranța de viață în medie este de doar 75 de ani, mult mai mică decât cea din Spania (82 de ani), Italia (82 de ani), Polonia (77 de ani), Slovacia (76 de ani), Cehia (78 de ani) sau Grecia (81 de ani).
Per total, România se află sub media globală sau la limita mediei globale la cei cinci mari indicatori luați în calcul de Global Health Security Index: prevenție, detecție, răspuns rapid, sistem de sănătate, respectarea normelor internaționale și mediu de risc. Cea mai mare problemă rămâne însă cea legată de răspunsul rapid, adică sistemul de urgențe. Dacă guvernanții vor realiza reforma sistemului medical, atunci aceasta ar trebui să vizeze în primul rând sistemul de răspuns rapid și apoi restul indicatorilor.