Starea de alertă va înlocui starea de urgență începând cu data de 15 mai iar măsurile care se vor lua pot fi diferite de la o localitate la alta, în funcție de nevoi. Starea de alertă a fost explicată de fostul avocat al poporului, Gheorghe Iancu.
Starea de alertă nu este dictată de președintele României ci de un reprezentant al Guvernului, precum ministrul de interne Marcel Vela. Fiecare prefect va analiza situația în județul său și măsurile se vor lua separat, a explicat Gheorghe Iancu, arată PsNews.
„Starea de alertă este reglementată prin OUG 24 dintr-un an anterior și prevede că se declară de către Guvern, la propunerea prefectului. O să fie județe în care o să fie în continuare starea aceasta mai complicată și județe în care nu o să mai fie așa. În general, am înțeles de la domnul președinte că o să fie restricții. O să purtăm măști ș.a.m.d
În stare de alertă putem să ieșim din orașe. Însă, de ce s-a prelungit starea de urgență? Ordonanța 1/1999 nu prevede posibilitatea prelungii stării de urgență. În momentul în care s-a trecut o lună puteam să intrăm în stare de alertă sau în stare de asediu. Nu se poate prelungi starea de urgență.
Starea de alertă poate fi impusă după cum prefectul spune, nu este un termen anume. Fiecare prefect va trebui să analizeze situația și să spună ce măsuri se impun. E posibil să avem măsuri diferite între orașe. Sigur în București o să fie această stare de alertă”, a declarat Gheorghe Iancu pentru PSnews.ro
Președintele Klaus Iohannis a declarat luni că nu va prelungi starea de urgență, iar din 15 mai va intra în vigoare starea de alertă.
Ce înseamnă starea de alertă
Starea de alertă se declară în baza Ordonanţei de Urgenţă nr. 21/2004 şi privește punerea instantă în aplicare a planurilor de acţiuni şi măsuri de prevenire, avertizare a populaţiei, limitare şi înlăturare a consecinţelor situaţiei de urgență.
Factorii de risc potențial generatori de situații de urgență, enumerați de OUG nr. 15/2004 sunt: incendiile, cutremurele, inundațiile, accidentele, exploziile, avariile, alunecările sau prăbușirile de teren, îmbolnăvirile în masă, prăbușirile unor construcții, instalații ori amenajări, eșuarea sau scufundarea unor nave, căderi de obiecte din atmosfera ori din cosmos, tornade, avalanșe, eșecul serviciilor de utilități publice și alte calamități naturale, sinistre grave sau evenimente publice de amploare determinate ori favorizate de factorii de risc specifici (art. 2, litera j) din OUG 21/2004)
Pe timpul stării de alertă se pot dispune, cu respectarea prevederilor art. 53 din Constituția României, măsuri pentru restrângerea unor drepturi sau libertăți fundamentale referitoare, după caz, la libera circulație, inviolabilitatea domiciliului, interzicerea muncii forțate, dreptul de proprietate privată ori la protecția socială a muncii, aflate în strânsă relație de cauzalitate cu situația produsă și cu modalitățile specifice de gestionare a acesteia (art. 4, alineat (2) din OUG 21/2004).
Măsurile de restrângere a exercițiului unor drepturi sau al unor libertăți trebuie să fie proporționale cu situațiile care le-au determinat și se aplică cu respectarea condițiilor și limitelor prevăzute de lege. (art. 4, alineat (3) din OUG 21/2004).
La nivel județean, starea de alertă poate fi de instituită de către comitetele județene pentru situații de urgență, prin ordin al prefectului, iar la nivel local, de către comitetele locale, prin dispoziție a primarului, cu avizul prefectului.
La nivelul județelor, comitetele pentru situații de urgență sunt conduse de prefecți și sunt formate din președintele consiliului județean, șefi de servicii deconcentrate și alți manageri ai unor instituții și societăți comerciale de interes județean. Comitetele județene declară, cu acordul ministrului de Interne, starea de alertă la nivel județean, în mai multe localități ale județului (art. 22, litera c) din OUG 21/2004).
Comitetele locale declară, cu acordul prefectului, starea de alertă pe teritoriul unității administrativ-teritoriale respective (art. 24, litera c) din OUG 21/2004). Declararea stării de alertă la nivel național sau pe teritoriul mai multor județe se publică în Monitorul Oficial al României, iar la nivel județean sau al Municipiului București, în Monitorul Oficial al autorității administrativ-teritoriale respective (art. 42 din OUG 21/2004).