Statele din Estul și Centrul Europei sunt din ce în ce mai excluse din pozițiile de conducere ale UE, în timp ce europenii din țările occidentale își consolidează dominația în instituțiile blocului, arată o nouă cercetare realizată de European Democracy Consulting.
Nici un singur cetățean din Europa Centrală sau de Est nu a fost numit într-o poziție de conducere a UE în 2023, în timp ce 73% din noile numiri au fost din vestul Europei.
Autorii studiului solicită instituțiilor să stabilească „obiective și ținte” clare pentru a restabili echilibrul geografic în posturile de vârf ale UE, întrucât decalajul Est-Vest se adâncește în instituțiile UE, transmite B1TV.
Cu două luni înainte de alegeri, sondajele preconizează o creștere bruscă a voturilor pentru partidele eurosceptice, populiste, care obțin sprijinul în rândul electoratului atacând instituțiile de la Bruxelles, văzute în multe colțuri ale continentului ca un simbol al tehnocrației și elitismului.
Instituțiile UE – concentrate în cea mai mare parte la Bruxelles și Luxemburg, cu agenții și organisme, de asemenea, răspândite în statele membre – nu au cotă de naționalitate, dar funcționează pe baza „ratelor de orientare” pentru a asigura echilibrul geografic în numiri.
Dar de la valul de extindere din 2004, care a văzut zece noi țări din Europa Centrală și de Est care au aderat oficial, instituțiile nu au reușit să asigure un echilibru geografic corect în rândurile lor.
Descoperirile European Democracy Consulting sugerează că situația s-a înrăutățit în ultimii trei ani. Din 2021, când se analizează datele în raport cu numărul de state membre din fiecare regiune, europenii din vest au fost numiți în peste 51% din posturi, o creștere cu 14 puncte procentuale față de perioada precedentă.
În urma alegerilor din iunie, vor începe negocierile pentru numirea președinților principalelor instituții ale UE – Comisia, Parlamentul și Consiliul – și pentru alocarea portofoliilor de politici fiecăruia dintre comisarii care reprezintă fiecare stat membru.
Există o presiune din ce în ce mai mare asupra blocului pentru a se asigura că cele mai strategice dintre aceste portofolii – inclusiv politica externă, apărarea și politica economică – sunt distribuite în mod echitabil pentru a se asigura că Europei de Est și Centrale i se acordă o miză definitorie în luarea deciziilor UE.