Comisia Europeană a lansat miercuri o nouă cerință stringentă către statele membre ale Uniunii, solicitând diminuarea utilizării resurselor de apă până în 2030. Demersul vine ca răspuns la accentuarea stresului hidric provocat de încălzirea globală.
Comisarul european pentru mediu, Jessika Roswall, a subliniat gravitatea situației: „Deja astăzi, 30% din terenurile europene se confruntă cu deficit de apă în fiecare an (…). Viitorul nostru depinde de modul în care ne gestionăm apa astăzi” , conform relatărilor AFP, preluate de B1TV.
În acest context, Uniunea Europeană a propus o strategie amplă de consolidare a securității apei. La capitolul obiective concrete, Comisia a citat exemplul Franței, care și-a propus să reducă prelevările de apă cu 10% până în 2030, atât din pânzele freatice, cât și din apele de suprafață. Potrivit comisarului Roswall, acest procent de 10% reprezintă „minimum posibil”, sugerând că eforturile ar trebui să fie chiar mai ample.
O problemă majoră readusă în discuție de Bruxelles este cea a canalizărilor defecte în statele membre, despre care Comisia Europeană spune că pot duce la pierderi de apă cuprinse între 8% și 57% din resursa totală. Pentru a combate aceste scurgeri semnificative, executivul european promite un plan de acțiune axat pe digitalizare, ce va include implementarea contoarelor inteligente pentru o mai bună detectare și monitorizare.
În sprijinul acestor inițiative, Banca Europeană de Investiții, în parteneriat cu Comisia Europeană, va lansa un nou program dedicat gestionării durabile a apei. Acesta va beneficia de un buget de 15 miliarde de euro și se va desfășura pe perioada 2025-2027. Pe frontul combaterii poluării, executivul european propune o inițiativă public-privată până în 2027, menită să îmbunătățească detectarea și eliminarea PFAS (grupa substanțelor perfluoroalchilate și polifluoroalchilate. n.r.), acești „poluanți eterni” sintetici, aproape indestructibili, care contaminează apa și reprezintă o amenințare persistentă pentru mediu și sănătatea umană.
