Ungaria face un pas decisiv pentru a rupe dependența energetică de Rusia, marcând un moment de cotitură în peisajul energetic al Europei Centrale. Compania rusă Gazprom, odată un pilon al aprovizionării cu gaze a continentului, își pierde ultimul client major din Uniunea Europeană, pe fondul anunțului Budapestei de a încheia un contract major de import de gaze cu un furnizor occidental.
Ministrul ungar al afacerilor externe, Péter Szijjártó, a dezvăluit planurile ambițioase ale guvernului condus de Viktor Orbán într-un mesaj publicat pe rețelele sociale. „Acesta va fi cel mai îndelungat acord de import de gaze naturale dinspre Vest. Ungaria a urmărit mereu obiectivul diversificării energetice, iar cu cât avem mai multe surse și rute, cu atât mai bine pentru securitatea noastră energetică”, a declarat Szijjártó, fără a nominaliza furnizorul cu care se poartă negocierile.
Sfârșitul unei ere: Ungaria, ultimul bastion al Gazprom în UE
Decizia Ungariei vine într-un context simbolic. În ciuda criticilor repetate din partea Uniunii Europene pentru relațiile sale apropiate cu Moscova, Budapesta a rămas până acum cel mai mare importator de gaze rusești din UE. Potrivit datelor din perioada ianuarie-august 2025, Ungaria a achiziționat peste 5 miliarde de metri cubi de gaze prin gazoductul TurkStream, ruta prin care Gazprom alimentează statele balcanice și Europa Centrală, ocolind Ucraina. Estimările Centrului de Cercetare în Energie și Aer Curat (CREA) din Finlanda arată că Ungaria cheltuie lunar circa 500 de milioane de euro pentru energie din Rusia, din care 285 de milioane pentru gaze și 200 de milioane pentru țiței, doar în luna iulie, arată ziare.com.
Odată cu reorientarea Ungariei, Gazprom își pierde influența pe una dintre ultimele piețe majore din UE. În prezent, Slovacia rămâne singurul stat care mai importă gaze rusești prin rețele tradiționale, dar la un volum semnificativ mai mic, de aproximativ 50 de milioane de euro lunar, conform CREA.
Reconfigurare geopolitică sub presiune
Deși prezentată drept o mișcare de diversificare energetică, decizia Ungariei reflectă o ajustare strategică la presiunile geopolitice actuale. Budapesta a fost adesea criticată pentru pozițiile sale ambigue față de Rusia, mai ales după invazia Ucrainei din 2022. Totuși, Szijjártó a subliniat recent că președintele american Donald Trump nu a cerut explicit Ungariei să renunțe la energia rusească, sugerând o diplomație atent calibrată între relațiile cu Washingtonul și apartenența la UE și NATO.
Schimbarea de direcție are implicații majore nu doar economice, ci și politice. În timp ce Gazprom se confruntă cu o prăbușire a cotei de piață din cauza sancțiunilor occidentale și a diversificării surselor de energie, Ungaria își repoziționează strategia pentru a răspunde așteptărilor partenerilor săi europeni și transatlantici.
Cine va fi noul furnizor?
Deocamdată, identitatea furnizorului occidental rămâne necunoscută, Szijjártó evitând să ofere detalii. Speculațiile indică posibili parteneri din Uniunea Europeană, Statele Unite sau Norvegia, țări care au devenit piloni ai aprovizionării energetice europene în ultimii ani. Indiferent de alegere, această mișcare semnalează un declin ireversibil al influenței Rusiei pe piața energetică europeană, odată dominantă.
