Viktor Orban cere dizolvarea Parlamentului European

Premierul ungar Viktor Orban a propus dizolvarea Parlamentului European în urma scandalului de corupție.Politicianul a propus ca soluție crearea unui nou Parlament European, care să fie format din „deputați naționali”.

Miercuri, Orban a atacat Parlamentul European pentru dezvăluirile recente ale unui scandal de corupție cu bani în schimbul unor favoruri care ar implica Qatar și a împrumutat o frază de la fostul președinte american Donald Trump, spunând că este timpul să „drenăm mlaștina” de la Bruxelles. Scandalul, a spus Orban, a pus sub semnul întrebării credibilitatea instituției și că el susține desființarea organismului în forma actuală.

De asemenea, Orban a cerut ca membrii Parlamentului European să fie delegați de parlamentele naționale în loc să fie aleși.

„Maghiarii ar dori ca Parlamentul European să fie dizolvat în forma sa actuală. Gradul în care a fost afectată reputația Parlamentului European în Ungaria este ușor de răspuns: deloc, pentru că nu ar fi putut fi mai mic”, a spus Orban.

Îngrijorări legate de „ungarofobie”

Conferința de presă de miercuri a avut loc în contextul în care UE a înghețat peste 12 miliarde de euro Ungariei din cauza îngrijorărilor că guvernul lui Orban a luat măsuri drastice împotriva independenței judiciare, a supravegheat corupția oficială și a redus drepturile minorităților.

În septembrie, Parlamentul European a declarat că Ungaria nu mai poate fi considerată o democrație și că va deveni un regim hybrid de autocrație sub conducerea lui Orban – o acuzație pe care guvernul său a respins-o.

În timpul conferinței de presă, Orban a pus relațiile tensionate pe seama „ungarofobiei” din cadrul blocului. Cu toate acestea, tensiunile dintre Budapesta și Bruxelles au fost agravate din ce în ce mai mult de lobby-ul guvernului ungar împotriva sancțiunilor impuse Moscovei pentru războiul din Ucraina.

Orban – care este considerat unul dintre cei mai apropiați aliați ai președintelui rus Vladimir Putin în UE – susține că sancțiunile au fost ineficiente pentru a face presiuni asupra Kremlinului să pună capăt războiului și că acestea au provocat mai multe daune economiilor europene decât Moscovei.

Noul an va reprezenta „o provocare pentru aproape toate țările europene de a evita o încetinire economică sau o recesiune care să rezulte direct din război și din participarea europeană la război, numită sancțiuni”, a adăugat Orban.

„Dacă ar fi fost după noi, nu ar fi existat o politică de sancțiuni”, a declarat miercuri Orban, adăugând că nu va susține niciun pachet de sancțiuni suplimentare împotriva Rusiei în viitor, dar nu va sta în calea adoptării acestora de către UE.

Cea mai mare rată a inflației din Europa

„Nu este în interesul nostru să împărțim permanent economiile europeană și rusă în două, așa că încercăm să salvăm ceea ce poate fi salvat din cooperarea noastră economică cu rușii”, a spus el.

Orban a făcut o serie de concesii pentru a obține fonduri europene de care are mare nevoie, însă Comisia Europeană – brațul executiv al blocului comunitar – a insistat asupra unor reforme suplimentare pentru ca Budapesta să aibă acces la acești bani.

Ungaria se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației din Europa și cu o monedă care se clatină, ceea ce a dus la creșterea prețurilor. În noiembrie, rata inflației a fost de peste 22%, iar moneda forint a scăzut cu aproape 10% față de euro de la începutul anului.

Orban a declarat că guvernul are planuri de a reduce inflația la o singură cifră până în decembrie anul viitor și că va prezenta în curând un program care va elimina impozitul pe venit până la vârsta de 30 de ani pentru femeile care au copii.

onferința de presă de aproape trei ore, care are loc anual, este aproape singura ocazie din an în care Viktor Orban răspunde la întrebări din partea presei internaționale sau a instituțiilor critice din Ungaria.

Liderul de dreapta, care a câștigat al patrulea mandat consecutiv în aprilie, s-a angajat în lupte frecvente cu UE, care îl acuză de încălcarea normelor democratice și de supravegherea corupției oficiale pe scară largă.