Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a abordat direct tensiunile cu Donald Trump, spunând că disputa nu are o natură personală. El a avertizat însă că apropierea de Vladimir Putin nu face decât să îl întărească pe liderul de la Kremlin, în contextul unei noi runde de diplomație americană pentru oprirea războiului.
Volodimir Zelenski a vorbit deschis despre relația sa cu Donald Trump într-un interviu acordat joi postului CNN, de la Kiev, după ce o ruptură vizibilă între cei doi lideri alimentase temeri la Kiev că președintele american s-ar fi apropiat din nou de Moscova. Zelenski a ținut să clarifice că nu există animozitate personală între el și Trump, dar a avertizat că o relaxare a presiunii asupra Rusiei ar putea avea consecințe grave.
„Atitudinea mea faţă de Putin este foarte clară. Cred că, dacă ridicăm sancţiunile, îl vom face mai puternic. Nu este nimic personal între mine şi preşedintele Trump şi, bineînţeles, mă opun ridicării oricăror sancţiuni”, a declarat liderul de la Kiev pentru CNN, potrivit News.ro.
Zelenski a acuzat anterior că Trump se află „de partea greşită a istoriei”, după ce președintele american a anunțat un acord pentru achiziționarea de combustibil rusesc, afectând eforturile internaționale de izolare economică a Rusiei. Ulterior, Trump a suspendat aplicarea unor sancțiuni împotriva Moscovei, decizie care a atras critici chiar din interiorul propriului partid. În același timp, forțele ucrainene s-au confruntat cu restricții de acces la serviciul Starlink, operat de Elon Musk.
Întâlnirea Witkoff-Putin, subiect de controverse
Discuția cu Zelenski a avut loc pe fondul unei noi ofensive diplomatice a emisarilor lui Trump, meniți să găsească o soluție pentru conflictul care durează de patru ani și jumătate. Miercuri, trimisul special american Steve Witkoff a purtat o discuție de trei ore cu Vladimir Putin la Sankt Petersburg. Witkoff l-a descris, în termeni controversați, drept un „umanitar”, după ce acesta a decis eliberarea deținutului american Stephen Hubbard, în vârstă de 74 de ani. Cu o zi înainte, Witkoff se întâlnise cu Zelenski în Norvegia.
Trump a susținut miercuri că o înăsprire a sancțiunilor ar fi dus la menținerea lui Hubbard în închisoare. „Puteaţi să uitaţi de el, nu l-aţi mai fi văzut niciodată, ar fi rămas în închisoare timp de 25 de ani”, a spus președintele american, răspunzând unei întrebări adresate de jurnalista CNN Kaitlan Collins. El a mai arătat că sancțiuni mai dure ar putea compromite șansele unui acord privind Ucraina. „Când eşti aproape de un acord şi ai negocieri delicate, nu impui sancţiuni”, a explicat Trump.
Zelenski a catalogat drept productivă întâlnirea sa de la Oslo, dar a spus că rămâne neîncrezător în privința angajamentului real al lui Putin față de pace. După vizita lui Witkoff, liderul de la Kremlin a acceptat organizarea unor negocieri în luna noiembrie, fără a oferi însă detalii concrete. „Putin se joacă, ştiţi, este un jucător”, a spus Zelenski, adăugând: „Este regretabil, pentru că se joacă cu vieţile altor oameni şi, bineînţeles, nu vrea (să oprească războiul). Aşadar, ceea ce ne dorim de la partenerii noştri este să nu îi ofere posibilitatea de a deveni mai puternic şi de a ne distruge.”
Atacuri ruse în timp ce Trump vorbește despre apropierea unui acord
Chiar în ziua în care Trump declara că administrația sa este „mai aproape ca niciodată” de o soluție pentru război, Rusia a lansat peste noapte sute de drone și rachete balistice asupra Ucrainei. Capitala Kiev a fost lovită de atacuri succesive între miercuri seară și joi dimineață, soldate cu un mort și cel puțin 22 de răniți, potrivit serviciilor locale de urgență. Până în prezent, Putin nu a renunțat la cererile sale maximale față de Ucraina, inclusiv la pretențiile teritoriale.
Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri, pentru jurnaliști, că disputa actuală se concentrează „asupra a ceea ce se va întâmpla cu restul Donbasului”, regiune din estul Ucrainei aflată în mare parte sub control rus. Rubio a precizat că au fost discutate „câteva idei creative” pentru soluționarea acestei divergențe.
În interviul pentru CNN, Zelenski a menționat posibilitatea înghețării liniilor actuale ale frontului, ca etapă spre „o încetare a focului, oprirea uciderilor şi aşezarea la masa negocierilor”. Președintele ucrainean a precizat însă că cedarea de teritorii aflate acum sub control ucrainean este o variantă inacceptabilă, iar Kievul nu va recunoaște niciodată regiunile ocupate ca parte a Rusiei. „Pământul nostru este foarte important, pentru că este vorba despre oameni. Nu este vorba despre kilometri”, a spus el, amintind că „mulţi oameni au murit apărând acest pământ, apărându-ne independenţa, ţara”. Zelenski a adăugat: „Nimeni nu va recunoaşte aceste teritorii, care sunt ocupate temporar, drept teritorii ruseşti şi cred că Rusia înţelege acest lucru. Este regretabil dacă cineva nu înţelege, dar este problema lor”.
Starlink, parțial restabilit, dar insuficient
Tensiunile dintre Washington și Kiev păreau să se fi mai temperat după ce Ucraina acuzase Statele Unite că au limitat schimbul de informații privind rachetele rusești aflate în apropierea teritoriului ucrainean, au redus viteza serviciilor esențiale Starlink și au întârziat livrările de armament. Zelenski a anunțat la începutul săptămânii că schimbul de informații a fost reluat, dar a precizat pentru CNN că Starshield, versiunea militară a sistemului SpaceX, nu a fost încă restabilită integral.
Trump a afirmat joi că Elon Musk a redat Ucrainei accesul la versiunea militară a serviciului Starlink, dar nu a confirmat dacă i-a cerut personal acest lucru. Deși unele unități militare ucrainene au semnalat viteze mai mari după presupusa restabilire, o sursă apropiată situației a declarat pentru CNN că lucrurile nu stau la fel peste tot și că viteza rămâne limitată. Sursa a precizat că serviciul este „în mod clar insuficient pentru interceptarea dronelor propulsate de motoare cu reacţie”. Ucraina așteaptă în continuare clarificări din partea Statelor Unite pe acest subiect, fără să fi primit vreun răspuns până acum, potrivit aceleiași surse.
Pe fondul deficitului critic de rachete interceptoare, armata ucraineană primește acum avertizări despre apropierea rachetelor balistice rusești, dar nu are mijloacele necesare pentru a le doborî.
Sprijin financiar din partea Finlandei
Zelenski a anunțat joi că Finlanda oferă Ucrainei un nou pachet de sprijin în valoare de 300 de milioane de euro (336 de milioane de dolari). Cele două țări au convenit și să-și extindă cooperarea, Ucraina urmând să folosească într-o măsură mai mare capacitățile satelitare finlandeze, a precizat președintele ucrainean.
„Vă mulţumesc pentru disponibilitatea de a sprijini sectoarele noastre logistic şi energetic – acestea sunt în prezent ţinte esenţiale pentru Rusia, iar mai multe locomotive, mai multe echipamente energetice şi mai multe resurse pentru protejarea infrastructurii noastre energetice vor face cu adevărat diferenţa”, a spus Zelenski, într-o conferință de presă comună cu premierul finlandez Petteri Orpo.
Zelenski a mai spus, în interviul pentru CNN, că deși aliații europeni ai Ucrainei au furnizat unele rachete pentru apărarea antiaeriană, acestea „nu sunt suficiente pentru a ne apăra”. Potrivit liderului ucrainean, țara sa are nevoie în principal de două lucruri din partea partenerilor săi: „Să nu ridice sancţiunile împotriva lui Putin (…) şi să ne ofere rachete mai performante”.
