Autoritățile au emis mandat de interceptare pentru premierul României. Dosarul încă nu a „explodat”, iar procurorii folosesc o celebră frază din Războiul Rece pentru a evita răspunsuri. În spatele incertitudinilor rămâne faptul că șeful executivului a fost interceptat.
Mărul otrăvit din curtea Guvernului
Pe 24 august 2022 avea loc un eveniment care a trecut cu vederea majorității românilor. Victor Opaschi, secularul șef al Secretariatului de Stat pentru Culte își depunea demisia din funcție. În vârstă de 76 de ani, Opaschi era pe funcție din 2013 și era probabil cel mai longeviv secretar de stat care rămăsese în funcție sub opt premieri.
În aceiași zi, Florinel-Irinel Frunză este menționat în Decizia nr. 443/2022 semnată de premierul Nicolae Ciucă. Prin actul emis de premier, Frunză, care era director în cadrul Secretariatului de Stat pentru Culte primește dreptul să exercite „atribuțiile secretarului de stat”.
Măsura este oarecum într-o zonă gri a ilegalității din cauza faptului că un funcționar primește atribuții de demnitar. Acest lucru a născut vii dispute în cadrul Partidului Național Liberal.
Jocurile de culise în jurul lui Nicolae Ciucă
În cadrul PNL era un curent clar care îl susținea pe Ciprian Vasile Olinici. Acesta avea și sprijinul Patriarhului Daniel. Vârful de lance al liberalilor care militau pentru numirea lui Olinici era președintele PNL Suceava, Gheorghe Flutur.
În cursă pentru șefia Secretariatului de Stat pentru Culte a intrat și o propunere misterioasă a președintelui Klaus Iohannis. Acest lucru declanșează discuții aprige în interiorul PNL. Cert este că premierul Nicolae Ciucă refuză să-l numească pe funcție pe Olinici în timpul mandatului său.
Surprinzător, Olinici ajunge să fie numit șef al Secretariatului de Stat pentru Culte abia în 23 iunie 2023, la aproape un an de la vacantarea postului și o săptămână de la momentul la care Nicolae Ciucă nu mai era premier. Decizia nr. 232/2023 poartă semnătura lui Marcel Ciolacu.
Dosarul penal și mandatul de interceptare
Surse multiple din justiție au confirmat pentru Lumea Politică faptul că în contextul generat de numirea noului secretar de stat, pe numele lui Nicolae Ciucă a fost emis un mandat de interceptare a telefonului.
În acest context am solicitat clarificări de la Direcția Națională Anticorupție. Într-un prim răspuns, procurorii au încercat să întârzie răspunsul. La întrebarea referitoare la mandatul de interceptare, DNA a răspuns, într-o primă fază, printr-o altă întrebare: „vă rugăm să ne oferiți mai multe detalii despre care aveți cunoștință că ar putea determina constituirea unui dosar penal pe rolul Direcției Naționale Anticorupție, întrucât din informațiile furnizate nu reiese care este infracțiunea de corupție care ar atrage competența de soluționare a DNA.” se arată în adresa transmisă de DNA către Lumea Politică pe data de 01 octombrie 2024.
Practic, la începutul lui octombrie, DNA nu știa clar dacă are un dosar deschis în legătură cu procedura de numire a secretarului de stat de la Culte. Am revenit pentru a clarifica problema. În al doilea răspuns, procurorii au utilizat o frază celebră cu originea în vremurile tulburi ale Războiului Rece.
Răspunsul „Glomar” la DNA
În 1968, submarinul sovietic K-129 s-a scufundat în Atlantic, iar Statele Unite ale Americii l-au găsit și au încercat în mare secret să-l recupereze utilizând nava Hughes Glomar Explorer. În momentul în care presa a aflat de această afacere extrem de sensibilă autoritățile au evitat să ofere răspunsul.
New York Times a întrebat CIA despre operațiune. Răspunsul avea să rămână în istorie. Agenția a răspuns că „nu poate confirma sau infirma” operațiunea. Formularea a rămas sub numele „Glomar” și se regăsește în momentele în care autoritățile nu doresc să confirme operațiuni reale a căror infirmare ar putea să fie contestată ulterior.
Procurorii DNA au revenit cu un astfel de răspuns pe data de 3 octombrie 2024. Noua adresă pune accentul pe faptul că faza de urmărire penală este nepublică și protejează prezumția de nevinovăție și viața privată.
„Prin urmare, vă transmitem că nu vă putem confirma sau infirma existența vreunui dosar penal, în lucru, care să vizeze aspectele semnalate de dvs.” se arată în adresa transmisă de DNA la numai două zile de la momentul la care procurorii susțineau nu puteau să identifice dosarul.
Direcția Generală Anticorupție nu știe cât a costat interceptarea
În încercarea de a identifica povestea mandatului de ascultare emis pentru telefonul premierului Nicolae Ciucă am întrebat Direcția Generală Anticorupție cât a costat operațiunea.
La rândul lor, oficialii de la DGA nu au negat existența mandatului de interceptare, dar au ținut să precizeze faptul că nu au o evidență a costurilor implicate de punerea mandatului în practică. Menționăm că în majoritatea dosarelor penale, inculpații sunt obligați să achite costurile generate de urmărirea penală (interceptare, filaj, expertize, etc).
Întrebări fără răspuns
Faptul că Nicolae Ciucă a fost interceptat de autorități a fost confirmat pentru Lumea Politică din patru surse diferite, iar răspunsul Direcției Naționale Anticorupție nu face decât să indice faptul că mandatul de ascultare a existat și a fost pus în practică. În aceste condiții există o serie de întrebări care, dincolo de procedurile legale, trebuie să-și găsească un răspuns la autorități:
- Cine a avut acces la convorbirile telefonice ale premierului?
- A știut Klaus Iohannis despre existența unui mandat de interceptare pentru șeful Executivului?
- Care au fost suspiciunile rezonabile pentru care un procuror a cerut, iar judecătorii ÎCCJ au acceptat o asemenea măsură?
- Cât de simplă este emiterea unui mandat de interceptare la acest nivel?
- Câți alți demnitari de rang înalt au ajuns să fie interceptați în baza unor dosare penale care apoi nu au mai avut finalitate?
Autoritățile trebuie să facă lumină și în ceea ce privește dosarul pentru că, dacă păstrează tăcerea, putem să considerăm că este vorba despre o lucrare ținută la sertar pentru a fi scoasă la un moment prielnic din punct de vedere politic.