Călin Georgescu a reacționat la raportul Comisiei juridice din SUA, care contestă anularea alegerilor prezidențiale din România. Fostul candidat solicită desecretizarea documentelor naționale și acuză autoritățile de lipsă de transparență. Raportul american critică implicarea Comisiei Europene în alegerile din România și alte state.
Călin Georgescu a descris raportul Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a SUA ca „o rază de nădejde” pentru România. El a cerut desecretizarea documentelor legate de anularea alegerilor din 6 decembrie, subliniind importanța transparenței.
„Mulțumim lui Dumnezeu pentru această rază de nădejde,” a spus Georgescu la Realitatea Plus. El a insistat că toate documentele care au stat la baza anulării alegerilor trebuie făcute publice.
Georgescu și Elena Lasconi ar fi trebuit să se confrunte în turul al doilea al alegerilor prezidențiale, anulate în decembrie 2024. Decizia a stârnit controverse și acuzații de influențe externe și nereguli electorale.
Fostul candidat a declarat că anularea alegerilor a slăbit încrederea românilor în democrație și a cerut „măsură, discernământ și responsabilitate” în gestionarea situației. El a mai spus că raportul nu ar trebui să ducă la confruntări, subliniind că „dreptatea și biruința nu aparțin oamenilor, ci lui Dumnezeu.”
Raportul american susține că Comisia Europeană s-a implicat în alegerile din România prin presiuni asupra platformelor online. Documentul, publicat pe 3 februarie 2026, afirmă că România a fost supusă celor mai agresive măsuri de control al discursului online.
În decembrie 2024, CCR a anulat primul tur al alegerilor, câștigat de Georgescu, pe baza unor informații privind presupusa influență a Rusiei prin TikTok. Documentele interne ale platformei contrazic aceste acuzații.
Raportul mai arată că autoritățile române au cerut eliminarea materialelor politice critice sau favorabile lui Georgescu. TikTok a refuzat o parte dintre solicitări, invocând libertatea de exprimare.
Comisia Europeană ar fi folosit mecanisme similare și în alte state, inclusiv Franța și Germania, pentru a limita conținutul politic considerat „problematic.” Autorii raportului afirmă că aceste măsuri au influențat dezbaterea publică și competiția electorală.
