Un proiect de lege controversat a revenit în Parlamentul Belgiei, la aproape trei ani după ce fusese abandonat sub presiunea străzii. Noua variantă prevede închisoare, amenzi și interdicția de a participa la proteste pentru o perioadă de până la șase ani.
Amnesty International avertizează că legea ar putea reduce la tăcere protestatarii pașnici.
Trei deputați belgieni au depus recent o versiune revizuită a unei legi care limitează dreptul la protest, după ce proiectul inițial fusese retras în 2023 din cauza opoziției societății civile și a sindicatelor. Noua formă a legii menține pedepsele cu închisoarea și amenzile pentru fapte comise în timpul manifestațiilor, la care se adaugă interdicția de a participa la proteste pentru o perioadă de trei până la șase ani.
Amnesty International a reacționat dur la reapariția proiectului. Organizația consideră că o astfel de lege ar reduce la tăcere protestatarii pașnici și ar deschide calea unor instrumente de supraveghere inutile.
Originea proiectului și prima retragere
Ideea aparține fostului ministru al Justiției, Vincent Van Quickenborne. Varianta inițială dădea judecătorilor dreptul de a interzice, pentru trei până la șase ani, participarea la demonstrații publice a persoanelor condamnate pentru vandalism, distrugeri sau violențe în timpul adunărilor publice.
Oficial, scopul era sancționarea huliganilor și a celor care provoacă ciocniri cu poliția. Sindicatele și organizațiile neguvernamentale s-au temut însă că legea ar putea fi folosită abuziv pentru a incrimina și bloca grevele legitime. Presiunea masivă venită din stradă a determinat guvernul federal belgian să renunțe oficial la proiect în decembrie 2023.
O versiune reambalată, cu termeni ambigui
Proiectul a revenit acum în Parlament, de data aceasta integrat în alte reforme ale codului penal, prin inițiativa a trei deputați. Textul revizuit folosește în continuare formulări considerate ambigue, precum amenințarea la adresa „ordinii publice” sau participarea la acțiuni colective disruptive, ceea ce lasă loc interpretărilor abuzive din partea autorităților.
Deși textul diferă de cel din 2023, mecanismul rămâne similar: protestatarii pașnici sau activiștii ar putea primi interdicții chiar dacă o manifestație scapă de sub control independent de voința lor. Mai mult, simpla existență a unei legi care transformă un protestatar într-un infractor riscă să descurajeze cetățenii care intenționează să își exercite dreptul la protest.
Criticile Amnesty International
Amnesty International amintește că sistemul legal belgian prevede deja sancțiuni, precum amenzile și pedepsele cu închisoarea, pentru cei care comit infracțiuni în timpul demonstrațiilor. Organizația subliniază că inițiatorii proiectului nu au explicat de ce ar fi necesare sancțiuni suplimentare față de cele deja existente.
ONG-ul atrage atenția și asupra faptului că o interdicție generală de acest tip ar încălca libertatea de mișcare. Totodată, aplicarea unei astfel de legi ar putea forța autoritățile să recurgă la tehnologii de supraveghere în masă, precum recunoașterea facială, pentru a controla respectarea interdicțiilor.
