Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdogan, a cerut Greciei să oprească întărirea prezenței militare pe insulele din Marea Egee, avertizând că Turcia va reacționa. Disputa, veche de decenii, reaprinde tensiuni între cele două țări NATO.
Erdogan a lansat avertismentul în fața jurnaliștilor, la întoarcerea de la un summit al Organizației de Cooperare de la Shanghai, desfășurat în Bișkek, Kârgâzstan. Președintele turc a precizat că „Turcia va face ceea ce este necesar” dacă Grecia continuă cu actuala politică de militarizare a insulelor.
Liderul turc a cerut Greciei să renunțe la ceea ce a numit un „drum greșit” și să oprească înarmarea insulelor pe care Turcia le consideră demilitarizate. Erdogan a subliniat că Turcia dorește relații bazate pe bună vecinătate, dar a acuzat Atena că nu răspunde inițiativelor lor.
Erdogan a declarat că Turcia nu vizează teritorii grecești, dar nu va tolera încălcări ale drepturilor sale. El a avertizat că „orice interpretare a abordării calme și rezonabile a Turciei drept slăbiciune este o mare greșeală”.
Disputa asupra insulelor din Marea Egee se bazează pe Tratatul de la Lausanne din 1923 și Tratatul de Pace de la Paris din 1947, pe care Turcia le invocă pentru a contesta prezența militară grecească. Grecia respinge această interpretare, afirmând că tratatele internaționale confirmă suveranitatea sa.
Atena susține că, pentru insulele Lesbos, Chios, Samos și Ikaria, Tratatul de la Lausanne impune doar restricții privind bazele navale și fortificațiile. Totodată, Grecia argumentează că Tratatul de Pace de la Paris din 1947 nu este aplicabil Turciei, deoarece nu a fost parte semnatară.
Ministerul grec de Externe a calificat drept „nefondate” cererile Turciei privind demilitarizarea și a reafirmat că postura sa defensivă nu este negociabilă, invocând dreptul la autoapărare prevăzut de Carta ONU.
Declarațiile lui Erdogan reînvie tensiunile istorice dintre cele două state, în ciuda dialogului diplomatic menținut în ultimii ani.
