Kaja Kallas acuză SUA de presiuni asupra Ucrainei. Washingtonul vrea capitularea Kievului în fața lui Putin

Înaltul Reprezentant al UE, Kaja Kallas, a acuzat Statele Unite că fac presiuni asupra Ucrainei pentru a accepta condițiile lui Vladimir Putin. Declarația a venit chiar în ziua în care la Oslo se desfășura o nouă rundă de negocieri de pace. Kallas a cerut ca Europa să aibă un loc la masa discuțiilor pentru a contrabalansa poziția Casei Albe.

Kaja Kallas a acuzat marți, în Parlamentul European, Statele Unite că fac presiuni asupra Ucrainei pentru a o determina să capituleze în fața Rusiei. Acuzația a fost formulată chiar în timp ce la Oslo, în Norvegia, avea loc o nouă rundă de negocieri de pace.

„Negociatorii americani încearcă să împingă Ucraina la capitulare de aproape doi ani”, a declarat Kaja Kallas marți în Parlamentul European. Ea a adăugat că singurul motiv pentru care Kievul nu a acceptat încă termenii impuși de Putin este sprijinul venit din partea Europei.

Oficialul european a mai susținut că prezența europeană la negocieri este esențială pentru a echilibra pozițiile Casei Albe, care, potrivit lui Kallas, au devenit tot mai apropiate de interesele Moscovei, potrivit Euronews.

Tensiuni după acordul Trump-Putin

Relația dintre Washington și Europa s-a deteriorat după ce președintele american Donald Trump a semnat un acord de furnizare de motorină cu Putin și a relaxat sancțiunile până în aprilie 2027, fără să primească vreo concesie din partea Rusiei.

Trump a mai cerut organizarea de noi alegeri în Ucraina, deși legea marțială le interzice pe durata războiului. El s-a plâns totodată că președintele ucrainean Volodimir Zelenski a fost „mai dificil de gestionat” decât liderul de la Kremlin. Zelenski, la rândul său, a spus că se simte trădat de Trump.

„Cred că s-au luat măsuri pentru a convinge Ucraina să capituleze”, a declarat Zelenski într-un interviu recent pentru Bloomberg.

Kallas respinge lipsa unei strategii europene

Kallas a lansat acest avertisment în plenul de la Strasbourg, după ce mai mulți eurodeputați au criticat lipsa unei strategii europene de pace. „Nu este adevărat”, a răspuns ea, invocând un document pe care l-a transmis deja capitalelor UE, cu cerințele pe care Europa ar trebui să le ceară Moscovei într-un eventual acord.

„Dacă Rusia își prezintă cerințele și solicitările maximaliste, ar trebui să punem pe masă cerințele noastre maxime pentru a echilibra aceste negocieri și, de asemenea, pentru a transmite un mesaj clar Rusiei că pentru toate lucrurile care o interesează – ridicarea sancțiunilor – Europa trebuie să fie la masa respectivă, deoarece acestea sunt decizii europene. Nu renunțăm la aceste lucruri gratuit pentru că nu este vorba doar de pacea care ar putea exista, ci și de faptul că această pace este durabilă și dreaptă”, a adăugat Kallas.

Oficialul european a acuzat Rusia că amenință securitatea Mării Negre printr-o blocadă armată, prin transformarea aprovizionării cu alimente într-o armă și prin riscul declanșării unei foamete la nivel global. România și Bulgaria au semnalat recent atacuri cu drone rusești în apropierea apelor lor teritoriale.

Kallas a criticat Moscova și pentru refuzul unui armistițiu energetic, în timp ce Rusia își intensifică bombardamentele asupra Ucrainei înaintea sezonului de iarnă. „Ucraina își dorește pacea mai mult decât oricine, pentru că este bombardată deja de patru ani, iar al cincilea an este deja în desfășurare”, a spus ea. Potrivit acesteia, și Europa vrea pace, singura parte care refuză acest lucru fiind Rusia.

Critici repetate la adresa Washingtonului

Kallas s-a remarcat drept una dintre cele mai dure voci europene față de apropierea lui Trump de Moscova. Săptămâna trecută, ea declarase tot pentru Euronews că acordul privind motorina reprezintă de fapt un cadou făcut lui Putin.

În ciuda tensiunilor tot mai vizibile, Bruxelles-ul susține în continuare că relația cu Statele Unite trebuie menținută, pentru a influența procesul de pace și pentru a apăra interesele Ucrainei. Marți, oficiali de rang înalt din Comisia Europeană, NATO, Germania, Franța, Regatul Unit și Polonia s-au deplasat la Oslo pentru a participa la cea mai recentă rundă de discuții.

Ultimele știri

Florin Manole refuză să aprobe Legea salarizării lăsată de Dragoș Pîslaru. Prima decizie anunțată după revenirea la Ministerul Muncii

Florin Manole nu aprobă Legea salarizării lăsată de Dragoș Pîslaru și vrea noi discuții cu sindicatele din Educație și Sănătate.

Alina Gorghiu atacă din interiorul PNL. Îi acuză pe liberali că au pierdut premierul și guvernarea într-o singură zi

Alina Gorghiu spune că PNL a trăit o „zi tristă” după ce a contribuit cu voturi la învestirea Guvernului Niculescu.

Ilie Bolojan nu revine la șefia Senatului. PNL se teme că ar deschide „Cutia Pandorei”

PNL renunță la ideea revenirii lui Ilie Bolojan la șefia Senatului, de teama unei majorități PSD sau AUR.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine