Călin Georgescu și Coaliția pentru Apărarea Statului de Drept au pierdut definitiv procesul prin care solicitau anularea alegerilor prezidențiale. Curtea Supremă a respins recursurile formulate împotriva deciziei Curții de Apel București, care deja infirmase cererea de anulare a hotărârilor Biroului Electoral Central (BEC).
Decizia instanței, pronunțată în 17 ianuarie 2025, confirmă că hotărârile Curții Constituționale a României (CCR), care au stat la baza reluării alegerilor, sunt definitive și obligatorii.
„Respinge, ca nefondat, recursul formulat de recurentul-reclamant Georgescu Călin împotriva Sentinței nr. 139 din 31 decembrie 2024 și a încheierii din Camera de Consiliu din 30 decembrie 2024”, se arată în minuta Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Contextul anulării alegerilor
CCR a dispus, la finalul anului trecut, anularea primului tur al alegerilor prezidențiale din cauza unor „neregularități majore” care au afectat caracterul liber și corect al votului. Conform CCR:
„Procesul electoral a fost viciat în toate etapele desfășurării lui, încălcând legislația electorală și egalitatea de șanse a competitorilor.”
Judecătorii Curții Constituționale au stabilit reluarea integrală a procesului electoral, iar Guvernul a decis organizarea noilor alegeri în două tururi, pe 4 și 18 mai 2025.
Decizia Curții de Apel București
La 31 decembrie 2024, Curtea de Apel București a respins cererea lui Georgescu și a coaliției, argumentând că BEC nu a făcut decât să aplice o decizie definitivă a CCR. Hotărârea CAB a fost contestată ulterior la Curtea Supremă, dar fără succes.
Călin Georgescu și organizațiile care i-au susținut cererea au contestat hotărârile BEC și decizia CCR, afirmând că procesul de reluare a alegerilor reprezintă o încălcare a drepturilor lor politice. Curtea Supremă a respins toate argumentele invocate, menținând validitatea deciziilor anterioare.
