Hunter Biden a dezvoltat o rețea de contacte care a dus la o propunere îndrăzneață în perioada în care tatăl său, Joe Biden, era vicepreședinte al Statelor Unite: vânzarea terenului din jurul Ambasadei SUA din București către un consorțiu internațional din care făcea parte și o companie chineză, potrivit unei investigații realizate de The New York Times.
Hunter Biden a fost implicat în proiect din mai multe direcții și a recunoscut că situația devenise o “mlaștină etică”, conform documentelor și mărturiilor a patru surse apropiate cazului, arată New York Times, citat de B1TV.
Planul imobiliar controversat
Propunerea ar fi permis unei companii chineze să obțină o participație la terenurile din jurul Ambasadei SUA din București, un scenariu care i-a îngrijorat pe unii dintre partenerii americani ai lui Biden. Deși unii au afirmat, ulterior, că ambasada nu era implicată direct, ideea a ridicat semne de întrebare în rândul diplomaților.
Această inițiativă se înscrie într-un tipar mai larg, în care interesele străine încearcă să câștige influență la Washington prin relații cu membri ai familiilor politice proeminente, un fenomen vizibil de-a lungul timpului și în jurul familiilor Biden, Trump sau Carter.
Dublu rol și conflict de interese
Relațiile sale de afaceri în România au început în perioada mandatului tatălui său, însă negocierile majore au fost reluate după încheierea acestuia. Hunter Biden a avut un dublu rol în compania implicată: investitor, alături de fratele său James Biden și de omul de afaceri Gabriel Popoviciu, dar și consilier juridic, reprezentându-l pe Popoviciu în dosarul său de corupție.
Într-un mesaj intern din mai 2017, Biden admitea că există un posibil conflict de interese, afirmând că activitățile “trebuie menținute cât mai separate posibil”.
Implicarea companiei chineze CEFC
După ce dosarul lui Popoviciu a continuat în instanță, a apărut o alternativă de investiție: vânzarea unei părți din teren către compania chineză CEFC China Energy, care ar fi urmat să investească între 300 și 500 de milioane de dolari.
Hunter Biden era prezentat în documente drept “esențial în stabilirea relației” cu CEFC, companie implicată în inițiativa chineză “Centura și Drumul”. Totuși, ambasadorul american la București, Hans Klemm, ar fi considerat implicarea fiului vicepreședintelui nepotrivită și nu a intervenit în favoarea lui Popoviciu.
Prăbușirea proiectului
În final, proiectul imobiliar nu s-a materializat. CEFC s-a prăbușit în urma anchetelor din China și SUA, iar președintele companiei a dispărut după arestarea sa în 2018.
Hunter Biden ar fi primit aproximativ 1 milion de dolari pentru serviciile juridice oferite lui Popoviciu și alte sume considerabile de la entități afiliate CEFC, potrivit documentelor și audierilor din Congresul american.
Joe Biden: implicat sau doar folosit?
Deși Joe Biden milita în acea perioadă pentru combaterea corupției în România, nu există dovezi că ar fi fost informat sau implicat direct în tranzacție. Totuși, fiul său i-ar fi prezentat unor directori ai CEFC într-un context informal, probabil pentru a impresiona partenerii chinezi.
Grațierea controversată
Proiectul din jurul Ambasadei SUA din București s-a încheiat odată cu prăbușirea CEFC, dar afacerile lui Hunter Biden în România rămân un exemplu de intersecție riscantă între influență politică, interese economice și diplomație internațională.
Pe final de mandat, în decembrie 2024, Joe Biden l-a grațiat pe fiul său pentru condamnările fiscale și acuzațiile privind afacerile externe, un gest care a stârnit ample dezbateri politice în SUA.
