După un start haotic cu termene greșite, inițial anunțat 4 februarie, apoi 21 ianuarie 2026, Curtea Constituțională a României (CCR) a decis joi seara să devanseze judecarea sesizării AUR privind majorarea taxelor și impozitelor locale pentru data de 10 decembrie 2025.
Decizia vine imediat ce premierul Ilie Bolojan a trimis o scrisoare disperată Curții, cerând preschimbarea termenului pentru a permite aplicarea reformei de la 1 ianuarie 2026. Legea, adoptată marți de Parlament după eliminarea prevederilor considerate neconstituționale, majorează impozitele pe proprietate și auto cu cel puțin 80%, măriri considerate de Guvern ca fiind esențiale pentru acoperirea deficitului bugetar, transmite B1TV.
De ce s-a răzgândit CCR: De la erori de comunicare la presiunea Executivului
Inițial, CCR a anunțat pe site un termen de 4 februarie 2026 pentru sesizările depuse de 28 de senatori AUR (din 27 octombrie) și 57 de deputați AUR/S.O.S. România/POT (9 septembrie), blocând majorările de la 1 ianuarie – o lovitură pentru Bolojan, care conta pe 9,9 miliarde lei suplimentari în 2026. Raportat la o rectificare anunțată pentru 21 ianuarie dar târziu pentru bugetul pe 2026, Guvernul a intervenit direct.
„Guvernul solicită CCR preschimbarea termenului de 21 ianuarie 2026 stabilit pentru judecarea contestației la Legea privind stabilirea unor măsuri de redresare și eficientizare a resurselor publice și pentru modificarea și completarea unor acte normative, adoptată marți de Parlament”, a transmis purtătoarea de cuvânt Ioana Ene Dogioiu. Scrisoarea, redactată personal de Bolojan, sublinia urgența pentru bugetul pe 2026 – legea nu poate intra în vigoare retroactiv dacă CCR decide târziu.
Efectul imediat a fost că CCR a mutat ședința la 10 decembrie, permițând promulgarea rapidă dacă se respinge sesizarea. AUR acuză „jocuri de culise”, susținând că majorările (ex. impozit proprietate x2,68; taxă 25 lei/colt extracomunitar) sunt „abuzive” și afectează IMM-urile.
Context: Prima criză CCR pentru Bolojan
Legea, inițiată de Guvern în august prin asumare, a fost declarată neconstituțională pe 20 octombrie pentru lipsa avizului CSM, afectând astfel prevederile privitoare la pensiile magistraților. Parlamentul a corectat-o pe 18 noiembrie, eliminând testul poligraf pentru vameși (prevedere în legătură cu o decizie CCR anterioară).
Acum, sesizarea AUR vizează constituționalitatea generală – dacă se admite, majorările pică, forțând un nou buget de urgență.
Bolojan, care a promis miercuri reducerea deficitului la 6,2% în 2026 tocmai prin aceste venituri, respiră ușurat – dar decizia din 10 decembrie decide soarta austerității.
