Avariile din sistemul de termoficare afectează zeci de mii de români, nu doar în București, ci și în alte orașe precum Craiova. Cetățenii sunt nevoiți să utilizeze aparate electrice pentru încălzire, ceea ce duce la creșteri semnificative ale facturilor la energia electrică.
Facturile pentru încălzirea unui apartament cu două camere în București se ridică la aproximativ 400 de lei lunar. La aceasta se adaugă și consumul suplimentar de energie electrică, estimat la 250 kWh, ceea ce crește factura cu aproximativ 400 de lei, conform calculelor expertului în energie Dumitru Chisăliță. Acesta subliniază că este un “cost dublu, nu pentru confort, ci pentru supraviețuire”, criticând lipsa intervenției statului.
Chisăliță avertizează că românii trebuie să se pregătească pentru costuri mai mari de încălzire în luna ianuarie 2026. Temperaturile nocturne din București vor ajunge între -6 și -11 grade Celsius, ceea ce va crește cheltuielile de încălzire.
Pe 13 ianuarie, consumul de energie electrică a atins 9.119 MWh/h, cel mai ridicat nivel din ultimii ani. Autoritățile au reacționat spunând că este un “consum prea mare” și o “presiune pe sistem”, fără a aborda cauzele. Chisăliță afirmă că nu este un progres, ci un regres față de perioada 1989, când consumul era destinat industriei.
Structura producției din acel vârf de consum evidențiază că hidroenergia a asigurat 27% din necesar. Importurile, ajungând la 23%, demonstrează o vulnerabilitate strategică. Energia se cumpără scump și sub presiune în vârf de consum, iar costurile sunt suportate de populație.
Chisăliță critică ipocrizia discursului public, care evită deciziile grele privind modernizarea termoficării și investițiile în capacități stabile. El susține că problema nu este una naturală, ci administrativă, iar statul cedează funcțional.
În București, harta termoficării arată probleme majore în sectoarele 2, 3 și 4. ELCEN explică situația prin pierderile mari din rețea, care dezechilibrează sistemul și impun restricții de funcționare pentru a preveni avarii majore.
