România a primit invitația de a se alătura „Consiliului pentru Pace”, o inițiativă a președintelui Donald Trump, care stârnește dezbateri intense în politica românească. În timp ce PSD susține aderarea, președintele Nicușor Dan și partidele de centru-dreapta cer prudență. Proiectul este văzut ca o alternativă la ONU, provocând tensiuni cu UE.
Administrația Prezidențială a confirmat primirea invitației de a deveni membră a „Consiliului pentru Pace”, lansat de Donald Trump la Forumul Economic Mondial de la Davos. Consiliul urmează să coordoneze reconstrucția Fâșiei Gaza, cu extinderea posibilă la alte crize internaționale.
Structura propusă de Trump implică mandate de trei ani, cu posibilitatea unui statut permanent pentru o contribuție de un miliard de dolari. Trump ar avea un rol central în conducerea Consiliului, ceea ce ridică întrebări privind echilibrul decizional.
Presa internațională descrie inițiativa ca o „ONU paralelă”, punând în fața României o alegere delicată între SUA și partenerii europeni, care au reacționat cu rezervă.
Președintele Nicușor Dan a declarat că România analizează detaliile Cartei și implicațiile aderării. Abordarea prudentă evită decizii grăbite, iar contribuția financiară cerută este un punct sensibil.
Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a subliniat că suma este considerabilă și că decizia va fi analizată în Consiliul Suprem de Apărare a Țării. Nicușor Dan nu s-ar gândi la plata contribuției, preferând consultări cu partenerii europeni.
PSD, prin liderul Sorin Grindeanu, susține aderarea fără ezitare, pentru a întări relația cu SUA și influența geopolitică a României. Costurile sunt văzute ca justificate.
Formațiunile de centru-dreapta, în special USR, critică implicarea într-o structură cu reguli neclare. Dominic Fritz avertizează că România riscă izolarea de partenerii europeni.
AUR nu a formulat o poziție clară, dar a criticat Administrația Prezidențială pentru lipsa unei strategii coerente cu Washingtonul, cerând renegocieri.
În ansamblu, dezbaterea reflectă dilemele politicii externe românești, între relația cu SUA, solidaritatea europeană și arhitectura multilaterală existentă. Decizia finală a președintelui Nicușor Dan va influența poziționarea internațională a României.
