Deși guvernul vorbește despre „creștere economică”, cifrele arată altceva. România se confruntă cu o încetinire economică, iar măsurile de austeritate par să afecteze ritmul de dezvoltare al țării.
Termenul de „creștere economică” este frecvent folosit de guvern atunci când dorește să arate că economia „merge bine”. Acesta se referă la creșterea valorii bunurilor și serviciilor produse într-o economie, măsurată prin PIB-ul real.
Creșterea economică este esențială pentru dezvoltarea unei țări, fiind influențată de factori precum investițiile și stabilitatea instituțională. O economie sănătoasă combină expansiunea cu corecții naturale, iar investițiile eficiente și un mediu de afaceri predictibil sunt esențiale.
Un obiectiv principal al politicilor economice este generarea de locuri de muncă și creșterea salariilor, ceea ce permite guvernului să investească mai mult în sănătate, educație și infrastructură. PIB-ul real măsoară creșterea economică, dar nu garantează o distribuție echitabilă a veniturilor.
Economia României a crescut sub așteptări. În 2024, creșterea a fost de 0,9%, iar în 2025 de 1,4% în prima jumătate a anului. Prognozele pentru 2026 arată o creștere de doar 1%, adică un avans de aproximativ 19 miliarde de lei.
Măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan au redus consumul și investițiile. Economiștii avertizaseră că aceste măsuri vor încetini economia sau vor adânci o răcire existentă.
Exporturile au fost afectate de scăderea competitivității și de tarifele comerciale internaționale, iar absorbția fondurilor europene a fost sub așteptări. Întârzierile în implementarea proiectelor au întârziat efectele investițiilor.
În perioadele de recuperare economică, creșterea nu este la fel de incluzivă ca în perioadele normale. Totuși, se pot observa îmbunătățiri precum reducerea șomajului și creșterea salariilor.
