Rusia a reacționat ferm la intenția Finlandei de a ridica interdicția privind prezența armelor nucleare pe teritoriul său. Kremlinul avertizează că o astfel de măsură ar putea amplifica tensiunile în Europa și reprezenta o amenințare directă pentru Moscova.
Finlanda, cunoscută pentru neutralitatea sa în timpul Războiului Rece, a schimbat cursul politicii de securitate după invazia Rusiei în Ucraina. În 2023, Helsinki a decis să adere la NATO, ceea ce a reprezentat o modificare semnificativă în abordarea sa strategică.
Reacția Moscovei a venit prin purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov. Acesta a declarat: „Este o declarație care duce la escaladarea tensiunilor pe continentul european”, subliniind că astfel Finlanda ar deveni mai vulnerabilă.
Peskov a avertizat că „prin amplasarea de arme nucleare pe teritoriul său, Finlanda începe să ne amenințe”, iar Rusia va răspunde cu „măsuri corespunzătoare”. El a criticat acțiunile autorităților finlandeze, considerându-le provocatoare.
Guvernul finlandez a anunțat că intenționează să ridice interdicția de lungă durată privind armele nucleare. Această decizie ar putea permite staționarea armelor în Finlanda în anumite condiții, mai ales în contextul unui conflict.
Ministrul finlandez al apărării, Antti Hakkanen, a explicat că legislația propusă ar permite „introducerea unei arme nucleare” și alte acțiuni asociate, când este „legat de apărarea militară a Finlandei”. Alte situații rămân excluse de la această derogare.
Hakkanen a subliniat că mediul de securitate din Europa s-a schimbat semnificativ după invazia rusă din Ucraina. El a precizat că „mediul de securitate din Finlanda și Europa s-a schimbat și s-a deteriorat în mod fundamental”.
Propunerea legislativă, susținută de coaliția de dreapta din parlamentul finlandez, este în consultare publică până la 2 aprilie. Helsinki speră la o adoptare rapidă a legii, pe fondul tensiunilor crescute cu Rusia.
