De la Revoluție încoace, România a cunoscut nu mai puțin de 51 de încercări de răsturnare a guvernelor prin moțiuni de cenzură. Prima astfel de inițiativă a fost înregistrată pe 14 martie 1993, împotriva Guvernului Nicolae Văcăroiu. Ultima, în decembrie 2025, împotriva Cabinetului Bolojan.
De-a lungul a trei decenii de democrație post-decembristă, doar șase moțiuni au reușit să treacă de plenul reunit al Parlamentului și să ducă efectiv la demiterea unui prim-ministru.
Primii premieri demiși prin moțiune de cenzură
Primul guvern căzut printr-o moțiune de cenzură a fost Guvernul Emil Boc, la 13 octombrie 2009. Inițiativa, intitulată sugestiv „11 împotriva României”, a fost depusă de parlamentari PNL și UDMR, susținuți de PSD. Moțiunea a întrunit 254 de voturi „pentru” și 176 „împotrivă”. Deși demis, Emil Boc a rămas premier interimar până în decembrie 2009, când cel de-al doilea guvern Boc a fost validat de Parlament, arată Adevărul.
Al doilea premier demis a fost Mihai Răzvan Ungureanu, la 18 aprilie 2012. Moțiunea, inițiată de PNL și PSD, a trecut cu 235 de voturi „pentru” și doar nouă „împotrivă”, deschizând calea instalării Cabinetului Victor Ponta.
Sorin Grindeanu a devenit, la 21 iunie 2017, primul premier demis printr-o moțiune de cenzură inițiată chiar de propriul partid – PSD – și de partenerii de coaliție de la ALDE. Totul după ce Grindeanu pierduse susținerea lui Liviu Dragnea, pe atunci liderul PSD. Moțiunea, intitulată „România nu poate fi confiscată. Apărăm democraţia şi votul românilor”, a fost dezbătută şi votată în mai puţin de trei ore, cu 241 de voturi „pentru” şi doar zece „împotrivă”.
Moțiunea împotriva Vioricăi Dăncilă a fost rânduită la 10 octombrie 2019. Moțiunea a fost inițiată de un număr-record de partide: PNL, USR, PMP, PRO România, ALDE, UDMR, minorități naționale, dar și de foști parlamentari PSD. A trecut cu 238 de voturi „pentru” și doar patru „împotrivă”.
La scurtă vreme, pe 5 februarie 2020, și Ludovic Orban a fost demis prin moțiunea „Guvernul Orban/PNL – privatizarea democraţiei româneşti”, inițiată de PSD și UDMR. Moțiunea a întrunit 261 de voturi „pentru” și 139 „împotrivă”. Orban avea însă să obțină ulterior un nou mandat, pe 14 martie 2020.
Ultimul premier demis până în prezent prin moțiune de cenzură este Florin Cîțu, la 28 septembrie 2021. Moțiunea, intitulată „Stop sărăciei, scumpirilor şi penalilor! Jos Guvernul Cîțu”, a fost inițiată de PSD și a trecut cu cel mai mare număr de voturi din istorie: 281 „pentru”.
46 de moțiuni eșuate
Dincolo de cele șase reușite, 46 de moțiuni de cenzură nu au întrunit voturile necesare. În legislatura 1990-1992 nu a fost depusă nicio astfel de inițiativă. Între 1992 și 2000 au existat, în total, alte nouă încercări nereușite. Legislatura 2008-2012 a stabilit un record: unsprezece moțiuni – dintre care două au reușit, iar nouă au eșuat.
Victor Ponta, în legislatura 2012-2016, a fost vizat de patru moțiuni. Toate purtau numele său în titlu, iar de toate a scăpat. Cea mai apropiată de reușită a fost moțiunea din septembrie 2014, care a întrunit 154 de voturi „pentru” – foarte puțin față de necesarul de 275.
Cum funcționează moțiunea de cenzură
Conform articolului 113 din Constituția României, moțiunea de cenzură poate fi inițiată de cel puțin o pătrime din numărul total al deputaților și senatorilor. Ea se comunică Guvernului la data depunerii și este dezbătută la trei zile după ce a fost prezentată în ședința comună a Camerelor.
Dacă moțiunea este respinsă, parlamentarii care au semnat-o nu mai pot iniția, în aceeași sesiune, o nouă moțiune de cenzură – cu excepția cazului în care Guvernul își angajează răspunderea asupra unui program, a unei declarații de politică generală sau a unui proiect de lege.
În actuala legislatură, începută în 2024, au fost depuse deja șapte moțiuni de cenzură, toate inițiate de parlamentari AUR, SOS RO, POT, PACE sau neafiliați. Și toate au fost respinse.
