Parlamentul României a respins luni seara guvernul propus de Adrian Veștea, desemnat de președintele Nicușor Dan. Eșecul votului menține instabilitatea politică într-o țară deja afectată de un deficit bugetar semnificativ și inflație ridicată. Situația complică și mai mult eforturile de a forma un guvern stabil.
Parlamentul a respins luni noul guvern propus de Adrian Veștea cu 189 de voturi pentru și 23 împotrivă, insuficiente pentru cele 233 necesare. Mai mult de jumătate dintre parlamentari s-au abținut, adâncind astfel criza politică începută în mai, când un vot de neîncredere a demis guvernul anterior.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat pe Veștea, un veteran al PNL, pentru a forma un guvern datorită experienței sale administrative. Veștea a fost a doua alegere a președintelui după ce Eugen Tomac nu a reușit să prezinte un cabinet în termenul stabilit.
În discursul său, Veștea a subliniat complexitatea perioadei actuale și criza de încredere dintre cetățeni și stat. El a menționat provocările economice și tensiunile sociale, spunând că „adevărata noastră problemă este o criză de încredere”.
Deși programul său de guvernare a fost susținut de PSD, propriul partid al lui Veștea, PNL, i-a refuzat sprijinul. Președintele Dan nu a consultat PNL înainte de nominalizare, iar Veștea a purtat discuții cu liderul AUR, deși partidul a refuzat să-l susțină.
George Simion, liderul AUR, a criticat situația din Parlament, afirmând că „trădarea este la ordinea zilei”. Sorin Grindeanu, liderul PSD, a declarat că partidul său nu va susține un guvern minoritar, felicitându-l pe Veștea pentru curajul de a intra în această luptă.
Consultantul politic Cristian Andrei consideră că votul favorizează AUR și demonstrează incapacitatea partidelor principale de a guverna. El prevede o prelungire a crizei politice, cu instabilitatea și populismul câștigând teren.
Președintele Dan va trebui să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim-ministru. Dacă și acesta eșuează, alegerile anticipate devin posibile. România se confruntă cu unul dintre cele mai mari deficite bugetare din UE, iar reducerea acestuia a fost o prioritate pentru coaliția la putere din iunie 2025.
