Un nou studiu relevă că sprijinul pentru partidele de extremă dreaptă din Europa a crescut de cinci ori din 1995, atingând peste 23%. Analiza, realizată de peste 150 de politologi, scoate la iveală o transformare semnificativă a peisajului politic european.
Sprijinul electoral pentru partidele de extremă dreaptă din Europa a crescut semnificativ, depășind 23% din totalul alegătorilor, conform unui studiu realizat de peste 150 de politologi din 31 de țări, în cadrul proiectului PopuList, citat de The Guardian.
În 1995, aceste partide aveau doar 5% din voturi, dar au ajuns la 10% acum un deceniu și la peste 23% în prezent, cercetătorii subliniind transformarea structurală a politicii europene.
Aproape 30% dintre europeni votează în prezent partide anti-sistem, un nivel record care sugerează o extindere a curentelor populiste.
Coordonatorul studiului, Matthijs Rooduijn, de la Universitatea din Amsterdam, arată că avansul extremelor drepte a fost deosebit de rapid între 2023 și 2025. Partidele au obținut rezultate istorice în alegeri naționale.
În Franța, Adunarea Națională a devenit cea mai mare forță parlamentară în 2024, crescând de la 19% la 37%. În Austria, Partidul Libertății a urcat de la 16% la 29%.
Partidul Chega din Portugalia a crescut de la 7% la 18%, iar în Marea Britanie, Reform UK a ajuns la 14% în 2024, față de 2% în 2019.
În Germania, Alternativa pentru Germania și-a dublat scorul electoral în 2025, ajungând la 21%, ocupând locul al doilea la nivel național.
Raportul PopuList indică faptul că partidele de extremă dreaptă sunt în coaliții de guvernare în Croația, Cehia, Italia și Finlanda, iar în Suedia sprijină un guvern minoritar de dreapta.
Totuși, există și reculuri electorale: în Țările de Jos, partidul lui Geert Wilders a pierdut o treime din mandate, iar în Ungaria, Fidesz a fost învins de un rival de centru-dreapta.
Cercetătorii subliniază că ascensiunea extremei drepte nu este un fenomen recent, ci unul accelerat în ultimii ani. „Este important de subliniat că nu este un fenomen brusc. Se desfășoară de decenii și s-a accelerat recent”, a explicat Rooduijn.
Analiza identifică factori precum creșterea importanței imigrației în decizia de vot, normalizarea partidelor de extremă dreaptă și mesajele simplificate și emoționale.
PopuList definește partidele de extremă dreaptă prin nativism și autoritarism, subliniind distincția între „extrema dreaptă radicală” și „extrema dreaptă extremistă”.
În prezent, există 133 de partide de extremă dreaptă în Europa, față de 112 în 2003. În total, sunt identificate 201 partide populiste, majoritatea de extremă dreaptă sau stângă.
Rooduijn avertizează că, în unele cazuri, ascensiunea acestor formațiuni poate pune presiune asupra sistemelor democratice, afectând instituțiile democratice și drepturile minorităților.
