Curtea de Apel București a decis că acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat, aduse de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a altor persoane, sunt nefondate. Instanța a subliniat lipsa probelor clare și a respins cererea de arestare preventivă pentru cei implicați.
Curtea de Apel București a desființat acuzațiile de trafic de persoane și constituire a unui grup infracțional organizat formulate de DIICOT împotriva lui Viorel Pașca și a altor persoane implicate în „azilele groazei” din Dumbrava.
Potrivit motivării instanței, DIICOT nu a prezentat suficiente dovezi clare pentru a susține acuzațiile, formulate după descinderile din 30 iunie în localitățile Dumbrava, Incești și Tinca.
Decizia instanței din 13 iulie a stabilit că Viorel Pașca, soția sa, cei trei fii și Delia Păcală, administratoarea caselor, nu trebuie să fie arestați preventiv și nici plasați sub control judiciar, așa cum decisese anterior Tribunalul București.
Judecătorii au subliniat că nu există nici măcar „indicii temeinice” pentru acuzațiile aduse, contrar opiniei Tribunalului București. Instanța a mai arătat că DIICOT ar fi trebuit să demonstreze că inculpații își însușeau semnificativ banii destinați beneficiarilor, dar probele disponibile contrazic această ipoteză.
În urma investigației DIICOT, s-a susținut că Pașca și colaboratorii săi ar fi încasat 13,55 milioane de lei între ianuarie 2020 și septembrie 2025. Judecătorii au calculat că sumele gestionate de inculpați erau foarte mici, aproximativ 16 lei/zi/beneficiar, insuficiente pentru a susține acuzația de îmbogățire ilicită.
Curtea de Apel a respins și ideea că cei adăpostiți ar fi fost lipsiți de asistență medicală, arătând că beneficiau de consultații periodice și tratamente. Numărul mare de apeluri la 112 pentru ambulanță a fost considerat incompatibil cu acuzația de neglijare.
Judecătorii au subliniat că persoanele din casele lui Pașca aveau „condiții decente de cazare” și nu erau sechestrate. Alte acțiuni ale lui Pașca, precum obținerea actelor de identitate, au fost considerate „logice și necesare” pentru accesul la servicii sociale și medicale.
Decizia Tribunalului Bihor privind contestația asupra sechestrului impus de DIICOT, estimat la peste șase milioane de euro, a fost amânată pentru 14 august. Apărarea susține că aceste măsuri au fost luate fără temei legal.
