România a instalat 9.932 MW de capacități energetice între 2010 și 2026, dar a retras 7.911 MW, obținând o creștere netă de doar 2.021 MW. Analiza expertului Adrian Vintilă evidențiază schimbările structurale din sistemul energetic și provocările curente.
România a adăugat 9.932 MW în energie, dar a retras 7.911 MW în perioada 2010-2026. Creșterea netă este de 2.021 MW, arată Adrian Vintilă, consilier al miniștrilor Energiei. Datele oficiale arată o schimbare majoră în structura energetică.
Din totalul de 9.932 MW instalați, 6.514 MW provin din surse solare și eoliene, 2.785 MW din centrale pe gaz și cărbune, iar 632 MW din capacități de stocare. În același timp, 7.911 MW au fost scoși din exploatare.
Vintilă compară situația cu o casă construită cu zece camere, din care opt sunt demolate. Practic, „locuiți într-o casă cu doar două camere în plus”, subliniază el.
România a pierdut peste 5.100 MW de capacități pe gaz și cărbune, în timp ce centralele eoliene și fotovoltaice au compensat parțial retragerile. În perioada 2015-2022, ritmul investițiilor în regenerabile a scăzut.
Anul 2021 a avut cel mai mare deficit, cu doar 11 MW noi instalați și 2.270 MW retrași. Soldul a fost de -2.259 MW, indicând un an slab în raportul dintre capacități noi și retrase.
După iunie 2023, investițiile au crescut, cu noi capacități pe gaz, cărbune și hidro. În 2024, au fost adăugați 1.251 MW, cel mai ridicat sold anual pozitiv din perioada analizată.
România se confruntă cu probleme de producție din cauza opririi unui reactor de la Cernavodă și a scăderii producției hidrocentralelor de la Porțile de Fier. Acestea asigură aproximativ 20% și, respectiv, 10-15% din producția de energie a țării.
Vintilă susține că România a rămas în urmă nu din cauza investițiilor în regenerabile, ci pentru că închiderea centralelor predictibile nu a fost însoțită de investiții suficiente în capacități flexibile și stocare.
