Noul buletin cu cip generează controverse online, fiind văzut de unii ca un instrument de supraveghere. Autoritățile explică însă funcțiile și măsurile de securitate ale cipului.
Teoriile conspirației privind buletinul electronic cu cip se răspândesc rapid online. Acesta este considerat de unii drept un instrument de control și supraveghere. În realitate, cipul este destinat stocării securizate a datelor de identitate și semnăturii electronice, conform datelor oficiale.
Cezar Cătălin Avrămuță, cunoscut ca „Stegarul dac”, este unul dintre criticii vocali. El avertizează asupra impactului asupra vieții private, comparând introducerea buletinului cu cip cu măsurile din timpul pandemiei. Avrămuță îndeamnă publicul să fie atent la posibilele consecințe pe termen lung.
„Intră în uz cărțile de identitate biometrice”, spune el, subliniind riscurile de erori sistemice și posibilitatea piratării identității. El adaugă că „va trebui să ceri permisiunea de la un aparat să îți «certifice» că ești tu”.
Avrămuță sugerează că buletinul ar putea fi integrat cu viitoare sisteme digitale, cum ar fi portofele digitale sau carduri bancare. El avertizează că „de la cardul de plastic, la codul de pe mână nu e decât un pas”.
Reacțiile online sunt diverse. Unii utilizatori critică teama de supraveghere, subliniind că cei îngrijorați folosesc deja dispozitive digitale care colectează date personale. Un utilizator remarcă ironia: „Scris de pe un telefon smart…”.
Totuși, există și persoane care susțin temerile exprimate, temându-se de o extindere a actelor electronice. Un comentariu menționează riscurile din 2031 dacă nu se iau măsuri acum.
Întrebarea centrală rămâne: ce poate face cipul din Cartea Electronică de Identitate? Potrivit Ministerului Afacerilor Interne, cipul stochează date de identitate și biometrice pentru a preveni frauda și a asigura securitatea documentului. Datele biometrice sunt șterse automat după eliberarea buletinului.
Cipul permite verificarea identității și este protejat prin criptare. Accesul la datele biometrice este rezervat autorităților guvernamentale. Documentul respectă standardele europene de securitate, în conformitate cu Regulamentul UE 2019/1157, care vizează reducerea riscurilor de falsificare și fraudă.
