Președintele Nicușor Dan a declarat că are încredere în capacitatea lui Siegfried Mureșan de a convinge o majoritate parlamentară pentru formarea noului Guvern. Șeful statului a explicat, în cadrul unei întâlniri cu românii din New York, de ce nu l-a contactat pe Ilie Bolojan atunci când l-a desemnat pe Mureșan pentru funcția de premier.
Nicușor Dan a vorbit marți, 22 septembrie, la o întâlnire oficială cu reprezentanții comunității românești din New York, despre desemnarea europarlamentarului PNL Siegfried Mureșan ca propunere pentru funcția de prim-ministru. Președintele s-a arătat încrezător că Mureșan va reuși să formeze o majoritate parlamentară pentru un Executiv cu puteri depline.
Șeful statului a fost întrebat ce greșeli nu ar trebui repetate de noul Guvern, în contextul în care, acum un an, spusese despre Executivul condus de Ilie Bolojan că „face și greșeli”. De această dată, Nicușor Dan a evitat să facă o evaluare a activității Guvernului demis.
„Toată lumea face greșeli”
„Ați văzut că nu am făcut niciodată evaluări ale activității Guvernului, pentru că nu cred că e treaba mea să o fac. Toată lumea face greșeli. Eu am făcut greșeli. Am făcut greșeli ca primar. A fost o afirmație absolut generală. Haideți să vedem programul de guvernare, dar sunt sigur că o să fie unul adaptat realităților”, a precizat Nicușor Dan.
Președintele a fost întrebat și de ce nu l-a contactat pe liderul PNL, Ilie Bolojan, în momentul în care l-a propus pe Mureșan pentru șefia Guvernului. Nicușor Dan a răspuns că s-a întâlnit chiar în ziua respectivă cu liderii partidelor care au venit cu propunerea.
Întrebarea despre „răzbunare”
Un reporter l-a întrebat pe președinte dacă nominalizarea lui Mureșan a fost, de fapt, un gest de „răzbunare” față de liberali. Nicușor Dan și-a găsit cu greu cuvintele înainte de a răspunde.
„Ne întâlniserăm în aceeași zi și cu președintele PNL și cu președintele USR și cu domnul Hunor, de la UDMR. Mi-au spus că au o propunere și eu am sunat acea propunere. Eu am răspuns afirmativ unei propuneri. Când răspunzi afirmativ, nu poate să fie răzbunare”, a explicat președintele României.
Mureșan face diferența între austeritate și risipă
Tot marți, 22 septembrie, Siegfried Mureșan a publicat pe pagina sa de Facebook un mesaj în care a explicat de ce „austeritatea”, termen vehiculat în spațiul public, nu trebuie confundată cu oprirea risipei banului public. Europarlamentarul PNL s-a referit astfel la unul dintre cei trei piloni ai programului de guvernare pe care Ilie Bolojan l-a construit în iunie 2025, la preluarea mandatului de premier.
„Să nu confundăm oprirea risipei cu austeritatea. În ultimii ani, termenul de „austeritate” a fost folosit prea des de politicienii care vor să continue risipa banului public. De fiecare dată când cineva încearcă să pună ordine în finanțele țării, să reducă cheltuielile inutile sau să facă statul mai eficient, este acuzat imediat de politicienii populiști de „austeritate””, a scris Mureșan.
Liberalul a mai arătat că risipa banului public înseamnă mai puțini bani pentru oameni, fiecare leu cheltuit inutil de stat fiind un leu care nu ajunge la o școală, un spital, un drum sau o investiție de care România are nevoie. El a subliniat că va continua să susțină punerea de ordine în finanțele publice, reducerea risipei și cererea de performanță din partea statului, precizând că această abordare înseamnă responsabilitate față de banii oamenilor, nu austeritate.
Obiectivele lui Bolojan, la începutul mandatului
La începutul lunii mai, premierul demis vorbea despre obiectivele „ordinii în finanțele publice”: evitarea unei crize economice, reducerea deficitului bugetar și creșterea încrederii investitorilor. Programul de guvernare prezentat de Bolojan era construit pe trei piloni – buna guvernare ca motor al reformei statului, respectul pentru cetățeni prin echitate și anularea beneficiilor exagerate, precum și un plan concret de măsuri pentru fiecare domeniu, bazat pe rigoare, simplitate și eficiență.
În perioada în care Bolojan a condus Executivul, economia României a intrat însă în recesiune. Deficitul bugetar a ajuns la cea mai mare cotă dintre toate statele membre UE, inflația s-a apropiat de 11%, iar datoria publică a continuat să crească, depășind 60% din PIB.
