Prețul petrolului se apropie de 110 dolari pe baril, pe fondul intensificării tensiunilor din Orientul Mijlociu. Atacurile recente au dus la închiderea unei conducte importante în Arabia Saudită și la preluarea unei insule strategice din Marea Roșie de către miliția houthi. Efectele se văd deja în prețurile la alimente, energie și transport, iar economiștii avertizează că niciun colț al lumii nu este ferit.
Prețul petrolului se apropie de pragul de 110 dolari pe baril. Tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu continuă să se intensifice, alimentând incertitudinea pe piețele globale.
Arabia Saudită a fost nevoită să închidă o conductă importantă după atacurile recente din regiune. Miliția houthi a preluat controlul unei insule strategice din Marea Roșie, complicând și mai mult transportul maritim. În plus, negocierile dintre statele din Golf au eșuat.
Proteste și penuri pe mai multe continente
Criza se resimte deja concret în viața oamenilor din mai multe regiuni ale lumii. Prețurile mai mari la combustibili au dus la pene de curent, raționalizări și proteste în Asia, America Latină și alte zone.
Pescarii din Filipine spun că nu mai au bani pentru combustibilul necesar ieșirii pe mare. În Bangladesh, întreruperile de energie au blocat activitatea fabricilor. În Guatemala, nemulțumirea populației a degenerat în proteste violente, cu mașini incendiate pe străzi.
China și marile puteri, la rezerve strategice
Marile economii au recurs la măsuri de urgență pentru a limita amploarea crizei. „Motivul numărul unu pentru care prețurile țițeiului și ale produselor derivate nu sunt mai mari decât atât este că și-a redus importurile de țiței China”, a declarat David L. Goldwyn, fost oficial al Departamentului Energiei din SUA, potrivit Libertatea.ro.
China este cel mai mare importator de petrol din lume. Țara a apelat la propriile rezerve și a limitat exporturile de produse petroliere, contribuind la reducerea presiunii pe piața globală.
Statele Unite, Japonia și statele europene au început, la rândul lor, să utilizeze rezervele strategice de petrol. Aceste măsuri au temperat creșterea prețurilor, dar sunt considerate doar o soluție temporară. Administrația americană pentru Informații în domeniul Energiei arată că stocurile de petrol ale țărilor OCDE au ajuns la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimele decenii.
Inflația, tot mai greu de controlat
Perspectivele economice rămân dificile, în ciuda măsurilor guvernamentale. Scumpirea combustibililor se propagă rapid spre alte sectoare, de la transport și agricultură până la producția de îngrășăminte și alimente, hrănind presiunile inflaționiste.
„Ce se întâmplă este că avem acum niveluri foarte scăzute ale stocurilor și încă nu există niciun semn că strâmtorile ar putea fi redeschise”, a explicat Neil Shearing, economist-șef al Capital Economics.
Banca Asiatică de Dezvoltare estimează o accelerare a inflației în Asia până la 5,2% în 2026, față de 3% în 2025. În Europa, Marea Britanie și Statele Unite, inflația ar putea rămâne între 3,5% și 4% cel puțin până la jumătatea anului 2027.
Presiunile asupra prețurilor riscă să complice și politica monetară. Băncile centrale ar putea fi obligate să mențină sau să majoreze dobânzile pentru a lupta cu inflația, ceea ce ar apăsa suplimentar economiile deja fragile, printre care și Germania, aflată în proximitatea recesiunii.
Capacitatea de rafinare, sub presiune
Nu doar piața petrolului este afectată, ci și capacitatea globală de rafinare. Atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești au redus cu aproximativ 30% capacitatea Rusiei de a produce motorină, pe o perioadă de 18 luni, potrivit Agenției Internaționale pentru Energie.
Rusia a prelungit, la rândul ei, interdicția privind exporturile de motorină până la finalul lunii septembrie 2026. Situația a atras și reacții politice: președintele american Donald Trump a criticat public Ucraina și a cerut încetarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești.
David Goldwyn avertizează că presiunile asupra prețurilor ar putea împinge Statele Unite să introducă temporar restricții la exportul de motorină, înainte de alegerile de la mijlocul mandatului. O astfel de decizie ar putea afecta piața internațională, în special America Latină, importator important de motorină americană.
Africa și Orientul Mijlociu, printre cele mai expuse
Economiile mai fragile sunt printre cele mai vulnerabile la efectele crizei, chiar dacă impactul se simte la nivel global. În Africa, dependența de importurile de energie și îngrășăminte ar putea reduce producția agricolă și împinge prețurile alimentelor în sus.
În Orientul Mijlociu, efectele sunt deja vizibile. Fondul Monetar Internațional estimează o contracție economică de 8,6% pentru Qatar în 2026. Economia Arabiei Saudite s-a contractat deja cu 4,8% în trimestrul al doilea din acest an, comparativ cu aceeași perioadă din 2025.
Japonia și Indonezia au acordat subvenții importante pentru a proteja populația de scumpirea energiei. În același timp, temerile privind sustenabilitatea finanțelor publice au dus la creșterea randamentelor obligațiunilor guvernamentale, care în Japonia au atins cel mai ridicat nivel din ultimele trei decenii.
Economia mondială a evitat, cel puțin până acum, o prăbușire de amploare. Însă combinația dintre prețurile ridicate la energie, rezervele strategice în scădere, inflația persistentă și tensiunile geopolitice lasă tot mai puțin spațiu de manevră pentru guverne și bănci centrale, pe măsură ce șocul energetic se transmite spre transport, agricultură, industrie și consum.
„La un moment dat, când toți partenerii tăi comerciali suferă din cauza prețurilor ridicate, chiar nu poți scăpa de legile gravitației economice”, a avertizat Goldwyn.
