Ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a explicat de ce drona rusească prăbușită joi în România nu a putut fi doborâtă din timp. El a precizat că aparatul avea încărcătură explozivă, care s-a desprins și a explodat în aer la circa 30 de metri de locul căderii. Miruță a mai spus că drona a fost monitorizată de radarele Ministerului Apărării încă din spațiul aerian ucrainean.
Radu Miruță a confirmat că drona rusească prăbușită joi în România era înarmată. „Este o dronă de model rusesc. Este o dronă care avea încărcătură explozivă. Este o dronă a cărei încărcătură explozivă s-a desprins de pe ea puțin înaintea prăbușirii, având loc o explozie în aer la aproximativ 30 de metri de locul în care a căzut drona”, a declarat ministrul interimar al Apărării la Antena 3.
Oficialul a mai arătat că acest model de dronă are echipamente pe care Armata Română nu le-a mai întâlnit la alte aparate care au pătruns anterior în spațiul aerian al țării.
Monitorizată încă din Ucraina
Miruță a precizat că drona a fost urmărită de radarele Ministerului Apărării chiar înainte de a intra pe teritoriul românesc. „Este o dronă pe care am monitorizat-o pe radarele Ministerului Apărării încă dinaintea intrării în spațiul aerian românesc. A intrat pentru un timp foarte scurt în spațiul aerian românesc. Nu au fost îndeplinite condițiile necesare pentru ca drona respectivă să fie angajată”, a adăugat ministrul.
Potrivit lui Miruță, faptul că aparatul nu a fost doborât nu are legătură doar cu momentul intrării în spațiul aerian românesc. El a explicat că, pentru a lovi o astfel de țintă, trebuie îndeplinite simultan mai multe condiții tehnice, astfel încât intervenția să nu pună în pericol populația și să nu existe riscul ca racheta să iasă din spațiul aerian al României.
„Nu este doar norocul”
„Nu este doar norocul, pentru că, pe măsură ce drona se deplasează în spațiul aerian românesc, cresc șansele să se suprapună condițiile necesare pentru a putea fi angajată. Adică au fost situații în care drona a fost lovită în primele 5 minute, au fost situații în care drona a fost lovită după 20 de minute”, a explicat ministrul interimar al Apărării.
El a mai spus că momentul în care o dronă poate fi „angajată” depinde de mai multe criterii ce trebuie bifate în același timp, iar în cazul aparatului prăbușit joi, această combinație de condiții nu s-a realizat.
„Este vorba de suprapunerea unor condiții obligatorii din punct de vedere tehnic, astfel încât în ea să se poată trage fără să fie afectată populația care ar fi, eventual, sub zona respectivă, și fără ca racheta să iasă din spațiul aerian românesc. Sunt mai multe condiții; pentru a se îndeplini aceste poziții optime trebuie suprapuse mai multe scenarii care trebuie bifate, ceea ce nu s-a întâmplat în acest caz”, a precizat Radu Miruță.
Ministrul a mai spus că este prematur să se stabilească dacă pătrunderea dronei în spațiul aerian românesc a fost o provocare deliberată sau un accident. „E greu de spus la câteva ore după. Uitându-mă istoric, au fost situații în care am apreciat la nivelul strategic al Ministerului Apărării că a fost o testare; sunt foarte multe situații în care, pur și simplu, au fost deraiate de apărarea antiaeriană din Ucraina sau de bruiaj”, a adăugat el.
Drona a zburat aproximativ 4 minute în spațiul aerian național, înainte de a se prăbuși în apropierea localității Solca, județul Suceava. Incidentul nu a provocat victime și nu au fost înregistrate pagube materiale. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Borcea.
