România revine la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, la cea mai timpurie dată posibilă permisă de regulile europene. Ceasurile vor fi date înapoi cu o oră, iar duminica de 25 octombrie va avea 25 de ore. Schimbarea vine, de altfel, cu o zi mai devreme decât în 2025.
România intră în toamna aceasta într-un calendar neobișnuit: trecerea la ora standard se produce la limita cea mai timpurie permisă de sistemul european actual. Potrivit regulii aplicate în Uniunea Europeană, schimbarea are loc întotdeauna în ultima duminică din octombrie, dată care poate cădea oricând între 25 și 31 ale lunii. În 2026, ultima duminică din octombrie este chiar pe 25, așa că România ajunge la limita minimă a intervalului.
Concret, în noaptea de sâmbătă, 24 octombrie, spre duminică, 25 octombrie 2026, ora 4:00 va deveni ora 3:00. Ziua de duminică va avea, astfel, 25 de ore, iar românii vor dormi, teoretic, cu o oră în plus. După schimbare, țara noastră va trece de la ora de vară a Europei de Est, EEST (UTC+3), la ora Europei de Est, EET (UTC+2).
Un an cu două schimbări devansate
2026 aduce o particularitate suplimentară: ambele momente de schimbare a orei au venit cu o zi mai devreme decât în 2025. Ora de vară a debutat pe 29 martie 2026, față de 30 martie anul precedent, iar revenirea la ora standard se produce pe 25 octombrie, față de 26 octombrie în 2025. Pentru comparație, în anii anteriori România a trecut la ora de iarnă pe 29 octombrie în 2023 și pe 27 octombrie în 2024.
Lucrurile se vor inversa radical anul viitor: în 2027, ultima duminică din octombrie va cădea pe 31, cea mai târzie dată posibilă din calendar. Practic, de la o extremă a intervalului, în 2026, se va ajunge direct la cealaltă extremă, în 2027.
Din punct de vedere practic, telefoanele, computerele și majoritatea dispozitivelor conectate la internet își vor ajusta automat ora, cu condiția ca setarea de dată și oră automată să fie activată. Ceasurile clasice și unele aparate electrocasnice trebuie însă reglate manual de către utilizatori.
Lumină dimineața, întuneric mai devreme seara
Schimbarea orei va modifica și programul de lumină naturală: diminețile vor deveni luminoase mai devreme, în timp ce întunericul se va instala cu aproximativ o oră mai devreme seara. Trecerea la ora de iarnă este considerată, în general, schimbarea mai ușor de gestionat de către organism, spre deosebire de trecerea la ora de vară din primăvară, când se pierde efectiv o oră de somn.
Chiar și așa, tranziția din toamnă poate afecta temporar ritmul circadian, adică „ceasul biologic” care reglează somnul și starea de vigilență, alături de programul de somn și nivelul de energie.
O analiză sistematică publicată în 2025, bazată pe 27 de studii privind somnul, arată că problemele legate de durata și calitatea somnului sunt mai pronunțate după trecerea la ora de vară din primăvară, atunci când oamenii pierd efectiv o oră. Persoanele cu un cronotip de seară par să resimtă această tranziție de primăvară mai intens decât restul populației.
Pentru trecerea din octombrie, tabloul este diferit: ceasurile dau înapoi, iar organismul beneficiază, cel puțin teoretic, de o oră suplimentară de somn. Totuși, pot trece câteva zile până când organismul își reglează din nou orele de somn, trezire, masă și expunerea la lumină.
Ce arată studiile despre riscuri
Cea mai amplă analiză epidemiologică recentă pe acest subiect, care a trecut în revistă 157 de studii din 36 de țări, atrage atenția că efectele schimbării orei nu pot fi reduse la o imagine simplist negativă. Autorii au constatat diferențe semnificative între tranziția de primăvară și cea de toamnă, iar pentru multe dintre efectele analizate rezultatele rămân neconcludente sau contradictorii între studii.
În ceea ce privește sistemul cardiovascular, cele mai clare semnale apar după trecerea la ora de vară, nu după cea la ora de iarnă. O meta-analiză care a inclus 12 studii din zece țări a identificat o creștere modestă a riscului de infarct miocardic acut după schimbarea de primăvară, cu un risc relativ cumulat cu aproximativ 4% mai mare. Pentru schimbarea de toamnă, creșterea estimată a fost de aproximativ 2%, însă rezultatul nu a avut relevanță statistică certă.
Cercetătorii explică aceste efecte prin privarea de somn, perturbarea ritmului circadian și modificarea bruscă a orei la care oamenii se trezesc și își încep activitatea zilnică.
Aceeași analiză epidemiologică, publicată în 2026, a constatat că trecerea la ora de vară este asociată, în unele studii, cu o creștere pe termen scurt a evenimentelor cardiovasculare și a accidentelor rutiere grave. Pentru trecerea la ora standard din toamnă, situația pare diferită: unele date indică chiar reduceri ale mortalității generale și ale accidentelor de muncă imediat după schimbare.
Recomandări pentru perioada de adaptare
Specialiștii în somn recomandă, în general, păstrarea unui program cât mai constant al orelor de culcare și de trezire, alături de folosirea luminii naturale pentru reglarea ritmului circadian. În zilele de după schimbarea orei, expunerea la lumină naturală dimineața și evitarea unor modificări mari ale programului de somn în weekend pot ajuta la o adaptare mai rapidă.
Pentru majoritatea oamenilor, trecerea cu o singură oră provoacă cel mult o perioadă scurtă de acomodare. Efectele pot fi mai vizibile însă la persoanele cu programe neregulate de somn, la cele care lucrează în ture sau la cele care se confruntă în mod obișnuit cu un deficit de somn.
Data exact a schimbării diferă de la un an la altul tocmai pentru că regula este legată de ultima duminică a lunii octombrie, nu de o dată fixă din calendar. Discuțiile privind eliminarea completă a schimbării sezoniere a ceasurilor continuă de mai mulți ani la nivelul Uniunii Europene, fără a se fi ajuns încă la o soluție.
Comisia Europeană a prezentat încă din 2018 o propunere pentru renunțarea la schimbarea orei de două ori pe an. Parlamentul European s-a pronunțat ulterior în favoarea eliminării sistemului, însă statele membre nu au reușit să ajungă la acordul necesar pentru punerea în aplicare a măsurii. Până la adoptarea unei decizii comune, actualul sistem rămâne valabil, iar România, alături de celelalte state membre care aplică ora de vară, va continua să dea ceasurile înainte în ultima duminică din martie și înapoi în ultima duminică din octombrie.
