De ce a respins CCR sesizarea lui Nicușor Dan pe Legea vânătorii. Președintele acuza o portiță pentru prejudicii ireversibile

Curtea Constituțională a respins, miercuri, 18 noiembrie, obiecția de neconstituționalitate a președintelui Nicușor Dan privind Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, iar CCR a considerat sesizarea neîntemeiată. Șeful statului contesta modul în care legea reglementează suspendarea actelor administrative și cotele de vânătoare.

Judecătorii constituționali au stabilit că regulile privind desfășurarea proceselor în instanță țin exclusiv de competența legiuitorului. CCR a mai precizat că suspendarea executării unui act administrativ reprezintă oprirea temporară a efectelor acestuia.

Potrivit instituției, legiuitorul are dreptul să stabilească momentul de la care o hotărâre judecătorească produce efecte definitive. Acest lucru nu înseamnă, a arătat CCR, că se îngrădește dreptul celor interesați de a cere suspendarea actelor administrative, atâta timp cât se respectă condițiile prevăzute de lege.

„Ca atare, legiuitorul a acționat în sfera sa proprie de competență, cu respectarea prevederilor constituționale privind principiul legalității, principiul separației și echilibrului puterilor în stat, dreptul la un proces echitabil și controlul judecătoresc al actelor administrative”, se arată într-un comunicat al Curții.

Decizia este definitivă și general obligatorie pentru toate instituțiile statului. Motivarea completă va fi inclusă în textul deciziei, care urmează să fie publicată în Monitorul Oficial al României.

Ce a reclamat președintele în sesizare

Nicușor Dan a trimis sesizarea de neconstituționalitate pe 11 iunie, vizând completarea articolului 6 din Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic 407/2006, potrivit Agerpres. Președintele susținea că legea nu este destul de clară și previzibilă, pentru că administratorul faunei cinegetice poate stabili anual cotele de vânătoare și nivelurile de intervenție și prevenție fără avize sau autorizații suplimentare.

Șeful statului a criticat și formularea „orice alte măsuri necesare”, pe care o consideră prea vagă. El a spus că aceasta generează incertitudine juridică în privința aplicării legii și a relației acesteia cu normele generale ale contenciosului administrativ. Potrivit președintelui, sintagma nu precizează natura măsurilor, scopul lor, gradul de urgență, speciile vizate, teritoriul de aplicare sau efectele juridice asupra exemplarelor de faună.

Nicușor Dan a mai arătat că termenul „măsuri” nu are o definiție clară în legislația românească și că legea nu preia terminologia folosită în Directiva europeană privind protecția habitatelor și speciilor sălbatice. Conform sesizării, prevederile ar putea permite atât măsuri letale, cât și neletale, de la acțiuni de prevenție până la intervenții punctuale.

Argumente despre controlul judecătoresc

Președintele a susținut că derogarea prevăzută de lege afectează dreptul la un control judecătoresc efectiv asupra actelor administrative. „Normele de procedură care privesc suspendarea executării actelor administrative, inclusiv cele care privesc caracterul executoriu al hotărârilor judecătorești de primă instanță, reprezintă garanții procesuale fundamentale care nu pot fi eludate printr-o astfel de reglementare”, se arată în sesizare. Documentul mai spune că „introducerea unei astfel de derogări ce nu are la bază nicio justificare obiectivă are efectul de a crea un precedent cu consecințe păgubitoare dacă se extinde și la alte domenii administrative”.

Nicușor Dan a invocat totodată încălcarea dreptului la o cale de atac efectivă, prevăzut de Carta UE, alături de principiul proporționalității. El a arătat că amânarea efectelor suspendării unui ordin de ministru până la pronunțarea unei hotărâri definitive ar putea face imposibilă prevenirea unor prejudicii ireversibile asupra mediului.

„Soluția legislativă potrivit căreia hotărârile judecătorești pronunțate în primă instanță, prin care se dispune suspendarea ordinului ministrului mediului, produc efecte numai de la data rămânerii lor definitive, este neconstituțională”, afirmă președintele în sesizare. El a adăugat că „această soluție legislativă conservă doar formal accesul la instanță, însă lipsește remediul provizoriu de funcția sa esențială, aceea de a preveni producerea unui prejudiciu”.

Potrivit președintelui, în domeniul mediului, unde efectele unui act administrativ pot fi rapide și ireversibile, accesul la justiție nu poate fi considerat real dacă o hotărâre de suspendare devine utilă abia după ce actul contestat a fost deja executat.

Ultimele știri

Oana Țoiu acuză un preluare ascunsă a Guvernului. PSD ar decide totul prin Marian Neacșu

Oana Țoiu susține că PSD a preluat în fapt conducerea Guvernului prin atribuțiile extinse date lui Marian Neacșu.

Băsescu spune care e miza reală a întâlnirii Trump-Putin-Xi. România ar trebui să susțină repunerea în funcțiune a două tratate nucleare

Traian Băsescu spune că România trebuie să insiste pentru repunerea în funcțiune a două tratate nucleare expirate între SUA și Rusia.

Scutire de impozit pentru casa în care locuiești. Proiectul de lege e pe masa Senatului

Un proiect de lege propune scutirea de impozit pentru singura locuință folosită ca domiciliu, sub anumite plafoane de valoare.

Anchetele Lumea Politică

Articole pentru tine