Un atac cibernetic ar putea accelera retragerile de bani din bănci și ar putea crea probleme serioase de lichiditate, atrage atenția Leonardo Badea, prim-viceguvernator al BNR. Avertismentul vine după un exercițiu de testare la stres cibernetic derulat de banca centrală împreună cu BCE și alți parteneri.
Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naționale a României, atrage atenția că un atac cibernetic poate amplifica retragerile de depozite și poate genera deficite importante de lichiditate în sectorul bancar, dacă băncile și autoritățile nu iau măsuri suplimentare. Evaluarea a fost publicată într-un articol de opinie în Ziarul Financiar pe 18 noiembrie, în care oficialul a prezentat concluziile unui exercițiu de testare la stres cibernetic.
Cum a fost testat sistemul bancar
Badea spune că exercițiul a fost derulat de BNR în colaborare cu Banca Centrală Europeană și cu alți parteneri strategici. Testul a urmărit cât de bine își pot continua activitatea băncile atunci când un incident le afectează sistemele informatice principale. Un alt scenariu analizat a vizat indisponibilitatea principalului canal de comunicare, combinată cu răspândirea unor știri negative pe rețelele sociale.
Rezultatele arată că băncile participante au planuri de continuitate a activității și centre operaționale de securitate. Totuși, exercițiul a scos la iveală riscul ca problemele operaționale să se transforme într-o criză de încredere, cu consecințe asupra depozitelor și lichidității. Prim-viceguvernatorul precizează că aceste concluzii descriu riscurile unui scenariu de testare, nu producerea efectivă a unui asemenea incident.
Plățile electronice, în creștere accelerată
Avertismentul oficialului BNR apare pe fondul extinderii rapide a plăților electronice. Potrivit datelor citate de Badea, numărul plăților fără numerar din România a crescut cu peste 37% în a doua jumătate a anului 2025, comparativ cu aceeași perioadă din anul precedent. În zona euro, creșterea a fost mult mai modestă, de aproape 7%, ajungând la peste 83 de miliarde de plăți. Autorul precizează însă că numărul plăților zilnice pe locuitor din România rămâne la aproximativ jumătate din media zonei euro.
Dependența de furnizorii de tehnologie
O altă vulnerabilitate semnalată de Badea ține de dependența băncilor de un număr restrâns de furnizori de tehnologie, de la servicii cloud până la soluții pentru păstrarea cheilor criptografice. Dacă un astfel de furnizor, care susține funcții critice, devine indisponibil, efectele se pot propaga rapid asupra operațiunilor băncilor și asupra serviciilor oferite clienților, mai ales atunci când înlocuirea furnizorului este dificilă, explică prim-viceguvernatorul.
Referitor la rolul inteligenței artificiale, Badea consideră că aceasta poate ajuta la verificarea codului contractelor inteligente înainte de utilizare și la monitorizarea tranzacțiilor în timp real, pentru identificarea unor tipare neobișnuite. El atrage însă atenția că aceste beneficii depind de testarea și supravegherea algoritmilor, pentru că aceleași capabilități pot fi folosite și pentru descoperirea unor vulnerabilități care ulterior să fie exploatate.
Prim-viceguvernatorul susține că pregătirea instituțiilor financiare trebuie să acopere nu doar prevenirea și detectarea atacurilor, ci și modul în care acestea reacționează la incidente și restabilesc serviciile afectate. Testarea periodică și supravegherea furnizorilor terți rămân esențiale pentru limitarea efectelor asupra clienților și asupra economiei, afirmă Leonardo Badea.
