Fostul ministru de Finanțe Florin Cîțu susține că intervențiile Băncii Naționale de-a lungul anilor au blocat aprecierea leului. El afirmă că, fără acestea, euro ar fi putut ajunge chiar sub pragul de 3 lei. Cîțu mai spune că inflația ridicată avantajează Guvernul și că BNR ar putea fi obligată să majoreze din nou dobânda.
Florin Cîțu, fost premier și ministru al Finanțelor, critică din nou politica monetară a Băncii Naționale a României. El afirmă că inflația mare îi convine Guvernului, pentru că ajută la creșterea PIB-ului nominal, iar BNR ar putea fi nevoită să majoreze din nou dobânda de politică monetară.
Diferența dintre creșterea reală și PIB-ul nominal
Fostul ministru atrage atenția asupra unei discrepanțe din prognozele economice recente: creșterea reală este revizuită în jos, în timp ce valoarea nominală a PIB-ului este majorată. În opinia lui Cîțu, explicația ține de un nivel al inflației mai ridicat decât cel estimat inițial.
„Guvernul are nevoie de inflație. Iar BNR, prin inacțiune, o acomodează. Bugetul pentru 2026 a fost construit cu o creștere economică reală de 1%. CNP (n.r. Comisia Națională de Strategie și Prognoză) a redus prognoza la doar 0,1% — și este singura instituție care mai vede creștere”, a scris fostul ministru de Finanțe.
El a continuat explicând mecanismul pe care îl consideră problematic: „Partea interesantă: în același timp, CNP a majorat valoarea PIB-ului nominal. Cum poate scădea creșterea reală, dar crește PIB-ul nominal? Simplu: printr-o inflație mai mare decât cea estimată inițial. Un PIB nominal umflat reduce automat deficitul și datoria publică exprimate ca procent din PIB. Inflația ascunde astfel eșecul fiscal”.
Declarațiile lui Cîțu apar pe fondul deciziei BNR de a menține, în 2026, rata dobânzii de politică monetară la 6,50%. Banca centrală a transmis că inflația rămâne în continuare o problemă importantă pentru economie.
O posibilă majorare a dobânzii
Fostul premier estimează că evoluția dobânzilor pe plan internațional, combinată cu presiunile de pe piața monetară, ar putea forța BNR să își înăsprească politica monetară.
„Numai că realitatea strică mereu planurile funcționarilor. Creșterea dobânzilor la nivel global pune BNR în dificultate, iar dobânzile de pe piața monetară au început deja să urce. Așa cum spun de câteva luni, următoarea mișcare a BNR va fi, cel mai probabil, o majorare a dobânzii, nu o reducere. Pentru că nu a majorat-o la momentul potrivit, va fi obligată să o facă într-o economie deja în recesiune”, a scris Cîțu.
Fostul ministru a adăugat o întrebare retorică adresată, ironic, celor pe care îi numește „specialiști”. El a sugerat că o monedă națională ajunge să fie vulnerabilă atunci când țara respectivă are un deficit mare, inflație ridicată și o bancă centrală silită să strângă politica monetară cu întârziere, invitându-i pe cititori să tragă singuri concluziile.
Intervențiile BNR pe piața valutară
Fostul prim-ministru pune și sub semnul întrebării modul în care este prezentată public evoluția leului. El susține că BNR a intervenit de-a lungul anilor nu doar pentru a limita deprecierea monedei naționale, ci și pentru a opri o apreciere prea puternică a acesteia.
Cîțu consideră nepotrivit faptul că publicul primește constant semnale alarmiste legate de scăderea valorii leului, în timp ce rareori se discută despre operațiunile inverse ale băncii centrale, prin care aceasta a cumpărat valută tocmai pentru a opri creșterea monedei naționale.
„P.S. (…) Sub 3 lei pe euro?”, a scris Florin Cîțu, adăugând că, în lipsa acestor intervenții repetate ale BNR, cursul de schimb ar fi arătat cu totul altfel astăzi, cu un leu mult mai puternic în raport cu moneda europeană. Fostul ministru consideră acest scenariu extrem de plauzibil, potrivit romaniatv.net.
