Prețul gazelor pe piețele europene a explodat în 2026, dar asta nu înseamnă automat facturi mai mari pentru românii care se încălzesc pe gaz. Expertul în energie Dumitru Chisăliță spune că pentru consumatorii casnici nu se întrevede o creștere a prețului reglementat, ci doar un posibil plus de circa 4% generat de costurile de înmagazinare.
Diferența se explică printr-un mecanism special, prin care producătorii au obligația de a livra populației gaz din producția internă la un preț fix.
Sezonul rece 2026-2027 vine cu o întrebare firească pentru milioane de gospodării: cât va costa încălzirea, în condițiile în care gazele s-au scumpit puternic pe piețele europene în acest an. Răspunsul, potrivit experților, este liniștitor pentru consumatorii casnici din România, grație unui mecanism care decuplează prețul intern de cotațiile internaționale.
Dumitru Chisăliță, expert în energie, nu anticipează o majorare a tarifului reglementat pentru populație. „Nu mă aștept neapărat la o creștere a prețurilor pentru consumatorul casnic față de prețul actual reglementat de 0,31 lei/kWh”, a declarat Dumitru Chisăliță pentru „Adevărul”. El estimează însă că la acest preț s-ar putea adăuga aproximativ 4% din cauza costurilor de înmagazinare, plus eventuale ajustări ale marjei comerciale și ale tarifelor de distribuție.
Calculul pentru o gospodărie obișnuită arată diferențe mici. La prețul actual de 0,31 lei/kWh, un consum de 1.000 kWh costă 310 lei. Cu un plus de 4%, suma ajunge la circa 322,40 lei, adică o diferență de 12,40 lei. Pentru 2.000 kWh, diferența urcă la aproximativ 24,80 lei, iar pentru 3.000 kWh, la circa 37,20 lei. Aceste cifre reflectă strict impactul de 4% estimat de expert și nu reprezintă o prognoză completă a facturii finale, care poate include și alte elemente.
Gazul european, cu mult mai scump
Pe piața europeană, lucrurile stau cu totul altfel. Potrivit unei analize semnate de Claudiu Cazacu, consultant de strategie la XTB România, contractul cu scadența în noiembrie de pe piața Dutch TTF a ajuns la 72,5 euro/MWh, după un avans de 162,9% de la începutul anului. La Viena, contractul similar pentru noiembrie era cotat la 73,4 euro/MWh, iar în ultima zi din septembrie, gazul pentru ziua următoare a închis la 74,15 euro/MWh.
Convertite la un curs mediu de 5,3 lei pentru un euro, aceste cotații înseamnă aproximativ 384 lei/MWh, respectiv 393 lei/MWh. Raportat la kilowatt-oră, nivelul de 72,5 euro/MWh ajunge la circa 0,384 lei/kWh, înainte de a se adăuga celelalte costuri care compun prețul final plătit de consumator.
România are însă un mecanism distinct pentru consumatorii casnici. Pentru intervalul 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, producătorii de gaze sunt obligați să livreze anumite cantități destinate populației la prețul de 110 lei/MWh. Diferența față de piața europeană este uriașă: gazul cotat la 72,5 euro/MWh costă în echivalent circa 384 lei/MWh, adică de aproximativ 3,5 ori mai mult decât gazul intern livrat populației prin acest mecanism.
Sursa acestei protecții este producția internă. Potrivit mecanismului actual și declarațiilor autorităților, gazul destinat gospodăriilor provine din producția românească, ceea ce limitează expunerea facturilor populației la scumpirile de pe piețele internaționale. Chisăliță precizează că prețul producătorului pentru gazul destinat populației este reglementat, iar consumatorii casnici urmează să fie aprovizionați din producția internă, conform asigurărilor date public de autorități. Evoluția prețurilor europene rămâne relevantă pentru costurile de aprovizionare ale pieței românești, dar nu determină direct suma pe care o plătește un consumator casnic.
Ce poate modifica factura finală
Dincolo de prețul de bază, factura poate varia în funcție de alte componente. Chisăliță menționează în principal costurile de înmagazinare, estimate la circa 4%, la care se pot adăuga eventuale schimbări ale marjei comerciale sau ale tarifelor de distribuție. Aplicat la prețul de 0,31 lei/kWh, un impact de 4% înseamnă aproximativ 0,0124 lei/kWh în plus, rezultând un preț de circa 0,3224 lei/kWh.
Pentru un consum de 1.000 kWh, diferența ar fi de 12,40 lei. La 2.000 kWh, diferența urcă la 24,80 lei, iar la 3.000 kWh, la 37,20 lei. Sunt valori rezultate dintr-un calcul simplificat al impactului de 4% indicat de expert, fără a lua în calcul eventuale modificări ale altor componente ale facturii.
Suma finală depinde, în primul rând, de cât gaz consumă fiecare gospodărie. Pentru o locuință încălzită cu centrală termică, consumul variază în funcție de suprafața locuinței, gradul de izolare, temperatura menținută în interior și condițiile meteorologice din timpul iernii.
La prețul de 0,31 lei/kWh, un consum lunar de 1.500 kWh costă 465 de lei. Cu un plus de 4%, suma ajunge la circa 483,60 lei, o diferență de 18,60 lei. Pentru un consum de 2.500 kWh pe lună, costul la 0,31 lei/kWh este de 775 de lei, iar cu impactul de 4% ar ajunge la aproximativ 806 de lei, cu 31 de lei mai mult. Important de reținut: dacă iarna este mai geroasă, consumul poate crește semnificativ, iar factura se poate umfla chiar dacă prețul pe kWh nu se schimbă, pur și simplu pentru că gospodăria arde mai mult gaz.
Consum în creștere, rezerve din depozite
În sezonul noiembrie 2025 – martie 2026, România a consumat în total circa 6,46 miliarde de metri cubi de gaze. Pentru iarna 2026-2027, Transgaz estimează un consum mai mare cu aproximativ 0,8–1 miliard de metri cubi. Creșterea cererii nu vine doar din încălzirea locuințelor, ci și din apariția unor noi capacități de consum, precum pornirea centralei de la Mintia și extinderea rețelelor de gaze.
În lunile friguroase, producția curentă este suplimentată cu gaze scoase din depozite, un mecanism esențial pentru a acoperi vârfurile de cerere din perioadele geroase. Costurile legate de înmagazinare și extragere intră în structura costurilor de aprovizionare și pot influența, la rândul lor, prețul final plătit de populație.
Pe termen mediu, România mizează pe gaze suplimentare din Marea Neagră, odată cu demararea producției la Neptun Deep, proiect dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz. Primele gaze din acest proiect sunt așteptate în prima jumătate a anului 2027, cu o creștere treptată a producției până la nivelul de platou, estimat pentru trimestrul al treilea din 2027. La capacitate maximă, Neptun Deep ar urma să producă circa 8 miliarde de metri cubi de gaze anual.
Aceste volume suplimentare ar putea crește producția internă și reduce dependența de gazele cumpărate din exterior. O producție internă mai mare înseamnă, pentru piața românească, disponibilitatea unor cantități suplimentare atât pentru consumul intern, cât și, în funcție de cerere, pentru export.
Pentru iarna 2026-2027, consumatorii vor trebui să urmărească în principal propriul nivel de consum și evoluția componentelor care alcătuiesc prețul final al gazelor. În scenariul descris de Dumitru Chisăliță, reperul rămâne prețul de bază de 0,31 lei/kWh, iar principalul cost suplimentar identificat este cel al înmagazinării, de aproximativ 4%, la care se pot adăuga eventuale modificări ale marjei comerciale și ale tarifelor de distribuție. Pentru 1.000 kWh consumați, acest impact ar însemna circa 12,40 lei în plus, pentru 2.000 kWh diferența ar fi de 24,80 lei, iar pentru 3.000 kWh, de 37,20 lei.
