Curtea Constituțională a respins, miercuri, 7 octombrie, ca inadmisibilă, sesizarea premierului interimar Ilie Bolojan privind un pretins conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Disputa se referă la restanțe salariale ale magistraților, estimate la aproximativ 4,8 miliarde de lei. Înalta Curte a reacționat imediat, susținând că decizia confirmă poziția instanței supreme.
Judecătorii constituționali au constatat că argumentele Guvernului nu țin de un conflict de natură constituțională, ci de modul în care instanța a soluționat dosarul. CCR a explicat că motivele invocate de Executiv privesc exclusiv activitatea instanței judecătorești.
„Curtea a reținut că motivele invocate prin cererea privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională privesc exclusiv aspecte ce țin de activitatea instanței judecătorești – soluționarea cererii de recuzare, ritmul judecății, calificarea cauzei ca urgentă, termenul de executare, penalitățile stabilite și interpretarea normelor incidente –, chestiuni care vizează, în realitate, legalitatea și temeinicia hotărârii judecătorești pronunțate și pot fi valorificate numai prin căile de atac prevăzute de lege, iar nu prin mecanismul conflictului juridic de natură constituțională, consacrat de art. 146 lit. e) din Constituție”, a transmis CCR.
Instanța de contencios constituțional a precizat că nu are atribuția de a modifica sau desființa hotărâri judecătorești, invocând și o decizie mai veche, din 2008, în același sens. „Curtea a mai reținut că nu are competența de a cenzura sau reforma hotărârile judecătorești, așa cum a statuat în jurisprudența sa”, se arată în comunicatul CCR, care face trimitere la Decizia nr. 988 din 1 octombrie 2008.
Potrivit CCR, cererea depusă de premier depășește limitele unui conflict juridic de natură constituțională. „În consecință, cererea domnului Ilie Gavril Bolojan, prim-ministru al Guvernului, privind existenţa unui conflict juridic de natură constituţională dintre Guvernul României, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casație și Justiție, pe de altă parte, excedează sferei conflictului juridic de natură constituțională și urmărește utilizarea atribuției prevăzute de art. 146 lit. e) din Constituție în scopul reformării unei soluții pronunțate de o instanță judecătorească, finalitate incompatibilă cu competența Curții Constituționale”, a transmis Curtea.
Judecătorii au conchis că disputa trebuie tranșată exclusiv prin căile de atac prevăzute de lege, în procesul aflat deja pe rolul instanțelor.
Reacția Înaltei Curți
Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un comunicat după anunțarea deciziei, în care afirmă că soluția CCR îi confirmă poziția. „Statul de drept este imun la conjuncturi politice”, a transmis instanța supremă.
Potrivit ÎCCJ, Guvernul nu a reușit să indice nicio competență constituțională pe care instanța supremă și-ar fi însușit-o în mod abuziv și nicio atribuție a Executivului care ar fi fost blocată. „Astăzi, 7 octombrie 2026, Curtea Constituțională a respins sesizarea Guvernului privind pretinsul conflict cu Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea Constituțională a confirmat argumentele susținute de Înalta Curte: nu a existat niciun conflict juridic de natură constituțională. Guvernul nu a indicat nicio competență constituțională pe care Înalta Curte și-ar fi însușit-o și nicio atribuție a Executivului a cărei exercitare să fi fost împiedicată”, se arată în comunicatul instanței.
Instanța supremă a adăugat că nu a existat nici blocaj instituțional, iar sesizarea Guvernului a vizat, în realitate, dreptul de acces la justiție al magistraților ca breaslă profesională. „Nu a existat nici blocaj instituțional. În realitate, sesizarea a pus în discuție dreptul de acces la instanță a unei categorii profesionale, magistrații. Un litigiu pierdut nu devine conflict constituțional, iar CCR nu poate fi transformată într-o cale de atac împotriva hotărârilor instanțelor”, a transmis ÎCCJ. Instanța a mai precizat că soluția CCR confirmă o regulă fundamentală: „Soluția pronunțată reafirmă o regulă esențială a statului de drept: hotărârile judecătorești se respectă, nu se contestă pe calea unui conflict constituțional”.
Originea disputei
Restanțele salariale în discuție provin din majorări ale drepturilor salariale obținute de unii magistrați prin hotărâri judecătorești anterioare. Pe 5 mai, Curtea de Apel București a admis acțiunea depusă de Înalta Curte de Casație și Justiție și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să plătească drepturile salariale restante, inclusiv printr-o rectificare bugetară.
Guvernul și Ministerul Finanțelor au atacat hotărârea cu recurs la Înalta Curte de Casație și Justiție. Curtea de Apel București stabilise un termen de 10 zile de la data rămânerii definitive a hotărârii pentru punerea ei în executare, iar pentru fiecare zi de întârziere a prevăzut penalități de 1%.
La o valoare totală de 4,8 miliarde de lei, penalitatea zilnică ar ajunge la aproximativ 48 de milioane de lei pentru fiecare zi de întârziere. Instanța a mai stabilit o amendă suplimentară, de 20% din salariul minim brut pe economie, pentru fiecare zi de întârziere.
În luna iulie, Ilie Bolojan a depus sesizarea la Curtea Constituțională, argumentând că instanța de judecată s-ar fi substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și în gestionarea finanțelor publice.
