Pentagonul a anunțat că execuția lui Nidal Hasan, autorul atacului armat de la baza Fort Hood din 2009, va fi transmisă în direct. Fostul psihiatru al Armatei va fi executat prin pluton de execuție pe 3 decembrie, devenind prima persoană ucisă astfel de armata americană din 1945. Ar fi, potrivit Reuters, o transmisiune fără precedent în istoria execuțiilor din SUA.
Nidal Hasan, fost psihiatru al Armatei SUA, a ucis 13 persoane în 2009, la baza militară Fort Hood din Texas, folosind un pistol cu vizor laser într-o unitate medicală. El va fi executat chiar în acea bază, pe 3 decembrie, printr-un pluton de execuție al armatei.
Un oficial al Pentagonului, care a vorbit sub condiția anonimatului, a confirmat pentru Reuters planul transmisiunii. ”Va fi transmisă în direct. Detaliile vor urma”, a spus acesta.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, susținător al execuției lui Hasan prin pluton de execuție, a confirmat planurile de transmisiune în direct printr-o postare pe X.
O decizie controversată
Instanțele americane au blocat în trecut mai multe tentative ale presei de a filma execuții pentru televiziune. Experții citați de Reuters spun că nicio altă țară nu transmite în direct sau la televizor execuții legale.
Execuțiile publice au devenit rare la nivel mondial, Iranul și Afganistanul condus de talibani numărându-se printre puținele state care le-au mai practicat în ultimii ani. În SUA, linșajele comise adesea de mulțimi de albi împotriva afro-americanilor au rămas spectacole publice până târziu în secolul XX. Ultima execuție publică a avut loc în 1936, când mii de oameni au asistat la spânzurarea unui tânăr de culoare condamnat pentru violarea unei femei albe.
Hegseth a explicat, în emisiunea ”Human Events Daily”, alegerea momentului execuției — o zi de joi, ora 13:00, aceeași oră și zi a săptămânii ca la atacul din 2009, în aceeași locație. A numit decizia ”o alegere evidentă”.
„Ne vom asigura că oamenii vor putea urmări evenimentul, că va fi public. Pentru că oamenii trebuie să înţeleagă că… există consecinţe grave pentru astfel de fapte”, a spus Hegseth.
Întrebat dacă Hasan a exprimat vreo ultimă dorință, Hegseth a răspuns tranșant: ”Nu-mi pasă. Ne vom vedea cu el pe 3 decembrie.”
Condamnarea și consecințele atacului
Un juriu militar l-a condamnat pe Hasan la moarte în august 2013, după ce l-a găsit vinovat de 45 de capete de acuzare, între care omor cu premeditare și tentativă de omor cu premeditare. Atacul armat a avut loc cu puțin timp înainte ca Hasan, acum în vârstă de 56 de ani, să fie trimis în Afganistan. În timpul arestării, a fost împușcat de poliție și a rămas parțial paralizat, fiind imobilizat într-un scaun cu rotile.
Legislația militară americană prevede că o execuție prin pluton de execuție trebuie aprobată de președintele SUA. Pentagonul a precizat luni că Donald Trump a dat această aprobare la recomandarea lui Hegseth. Casa Albă nu a confirmat dacă președintele a susținut și ideea transmisiunii în direct, trimițând solicitările de clarificare către Pentagon.
Organizația ”Death Penalty Action”, care se opune pedepsei capitale, afirmă că execuția lui Hasan ar fi prima execuție militară din 1961 încoace. Potrivit Centrului de Informații privind Pedeapsa Capitală, condamnatul din 1961 a fost executat prin spânzurare, iar ultimele execuții prin pluton efectuate de armata americană datează din 1945.
Reacții din partea experților
Eugene Fidell, avocat și expert în drept militar la Facultatea de Drept de la Yale, consideră ieșită din comun ideea transmisiunii. ”Ar fi extrem, extrem de ciudat”, a spus el despre difuzarea publică a evenimentului.
Fidell a adăugat că, deși plutonul de execuție are o istorie îndelungată în dreptul militar american, transmiterea în direct sau la televizor a unei execuții ar fi fără precedent, din câte știe el. Potrivit acestuia, Hasan ar trebui să intenteze un proces la o instanță federală dacă ar vrea să blocheze difuzarea publică a morții sale.
”Curtea Supremă nu a abordat niciodată această chestiune, iar este o întrebare interesantă dacă actuala Curte Supremă ar adopta o abordare originalistă şi ar spune: «Păi, era în regulă în 1790, aşa că ce naiba?»”, a spus Fidell.
Jonathan Lurie, istoric specializat în justiția militară, pune sub semnul întrebării utilitatea difuzării publice. ”Care ar fi rostul? Cine ar vrea să vadă aşa ceva?”, a spus el.
Metode de execuție tot mai disputate
Cel puțin cinci state americane prevăd în legislație execuția prin pluton de execuție, potrivit Centrului de Informare privind Pedeapsa cu Moartea. În 2025, Carolina de Sud a realizat prima execuție de acest tip din SUA în ultimii 15 ani.
Administrația Trump a extins recent lista metodelor permise pentru cele mai grave infracțiuni federale, adăugând plutonul de execuție alături de electrocutare și asfixiere cu gaz. Extinderea vine și pe fondul dificultăților tot mai mari în obținerea medicamentelor pentru injecția letală, metodă care s-a dovedit uneori greu de aplicat.
Un astfel de eșec s-a produs săptămâna trecută în Tennessee, unde autoritățile intenționau să execute o femeie pentru prima dată în peste 200 de ani. Personalul închisorii nu a reușit să îi administreze injecția letală condamnatei Christa Pike, care a rămas în viață, dar a fost internată în spital. Avocații ei au declarat miercuri că femeia s-a trezit ”furioasă şi confuză” în spital. Potrivit acestora, Pike rămâne în stare gravă de sănătate și încătușată de patul de spital.
