Consiliul de administrație al Băncii Naționale a României a decis, joi, 8 octombrie, să mențină dobânda-cheie la 6,5% pe an, deși inflația a scăzut semnificativ în lunile de vară.
Instituția avertizează că rata anuală a inflației ar urma să crească din nou până la sfârșitul anului, din cauza scumpirii combustibililor și energiei, a majorării prețurilor unor materii prime și a evoluției cursului de schimb.
Pe lângă dobânda-cheie, Consiliul de administrație al BNR a decis să păstreze neschimbată și rata dobânzii pentru facilitatea de creditare, denumită Lombard, la 7,5% pe an, precum și rata dobânzii pentru facilitatea de depozit, la 5,5% pe an. Băncile centrale au lăsat neatinse și nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale instituțiilor de credit.
Inflația a scăzut puternic vara aceasta
Decizia vine după ce inflația a coborât abrupt în primele două luni ale trimestrului al treilea. Rata anuală a ajuns la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie. BNR explică această evoluție prin epuizarea efectelor directe generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea cotelor de TVA și a accizelor, aplicate în perioada similară a anului trecut.
Efectele de bază au contat mult în reducerea inflației, mai ales la energie. Scăderea continuă a prețurilor alimentelor cu volatilitate ridicată a adăugat un impuls suplimentar, în timp ce scumpirea combustibililor a tras în direcția opusă, spre creșterea prețurilor.
Și inflația de bază, măsurată prin indicatorul CORE2 ajustat, a coborât semnificativ, de la 8,3% în iunie la 6,2% în august.
Avertisment: prețurile vor crește din nou
Deși vara a adus o scădere accentuată a inflației, BNR estimează că rata anuală va reintra pe o traiectorie ascendentă până la finalul anului. Printre factorii care ar putea alimenta din nou creșterea prețurilor, banca centrală enumeră scumpirea combustibililor și a energiei, majorarea cotațiilor unor materii prime, inclusiv produse agroalimentare, și evoluția cursului de schimb al leului.
Seceta severă din acest an și conflictul din Orientul Mijlociu sunt alți doi factori menționați de BNR, cu potențial de a influența prețurile energiei și ale altor materii prime. Pe termen mai lung, instituția estimează totuși că presiunile dezinflaționiste vor deveni mai vizibile, în special pe fondul slăbirii cererii interne.
Economia a stagnat în trimestrul doi
Referitor la activitatea economică, BNR arată că aceasta a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% înregistrată în primele trei luni ale anului. În ritm anual, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, un declin mai redus decât cel din primul trimestru, când produsul intern brut scăzuse cu 1,2%.
Investițiile au avut o evoluție mai bună, dar consumul gospodăriilor a continuat să scadă. Exportul net a redevenit, la rândul lui, un factor de contracție, din cauza creșterii mai rapide a importurilor față de exporturi. Această situație a întrerupt tendința de reducere a deficitului comercial și a deficitului de cont curent.
Datele disponibile pentru trimestrul al treilea arată o redresare a activității economice față de trimestrul anterior, inclusiv ca urmare a evoluției agriculturii. Totuși, BNR observă o deteriorare a evoluției PIB comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Piața muncii și evoluțiile financiare
Numărul de salariați a continuat să scadă în iunie și iulie, potrivit datelor recente. În același timp, rata șomajului, calculată după metodologia Biroului Internațional al Muncii, a coborât la 6,4% în iulie și august, de la o medie de 6,8% în trimestrul al doilea.
Creșterea anuală a salariului brut nominal s-a accelerat în iulie, parțial din cauza majorării salariului minim, însă BNR precizează că ritmul rămâne scăzut din perspectivă istorică. Deficitul de forță de muncă raportat de companii a continuat, pe de altă parte, să se reducă, ajungând la cel mai scăzut nivel din ultimii șase ani, pe fondul evoluțiilor din industrie și construcții.
BNR notează o serie de evoluții pe piețele financiare care au menținut un grad ridicat de incertitudine. Cursul leu/euro a crescut accentuat în primele săptămâni din septembrie, iar la finalul lunii și la începutul lui octombrie a mai înregistrat o majorare semnificativă, după care s-a stabilizat la un nivel superior.
Randamentele titlurilor de stat pe termen mediu și lung au urcat considerabil în septembrie, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, al situației politice interne și al incertitudinilor aferente, însă o parte importantă din această creștere a fost corectată la începutul lui octombrie. Dobânzile de pe piața monetară interbancară au început, la rândul lor, să crească, după o perioadă de evoluție relativ liniară.
Ritmul anual de creștere a creditului acordat sectorului privat a încetinit la 8,2% în august, de la 8,4% în iunie. Creșterea ușoară a creditării în lei a fost mai mult decât compensată de încetinirea creditării în valută, mai ales pe segmentul companiilor nefinanciare. Ponderea creditelor în lei în totalul creditului acordat sectorului privat s-a menținut la 66,8%.
Riscuri: criza din Orient și situația politică internă
Banca centrală avertizează că perspectiva economică rămâne marcată de un nivel ridicat de incertitudine. Printre principalele riscuri se numără evoluția conflictului din Orientul Mijlociu și criza energetică, care pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor.
BNR atrage atenția și asupra situației politice interne și a măsurilor care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026. În acest context, instituția consideră că absorbția și utilizarea fondurilor europene sunt esențiale pentru compensarea parțială a efectelor restrictive ale consolidării bugetare, dar și pentru investiții și reforme structurale.
Politica monetară a Băncii Centrale Europene și a Rezervei Federale a SUA, alături de deciziile băncilor centrale din regiune, rămân, de asemenea, factori importanți pentru România, potrivit BNR.
Minuta ședinței de politică monetară din 8 octombrie urmează să fie publicată pe website-ul BNR în 20 octombrie, la ora 15:00. Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
