România a primit peste 301 milioane de euro din PNRR, bani proveniți din Cererea de plată nr. 3, care fuseseră suspendați de Comisia Europeană. Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, a anunțat vineri că suma va ajuta la finanțarea deficitului bugetar.
Oficialul avertizează că accentul trebuie mutat acum spre evaluarea rezultatelor concrete ale investițiilor și reformelor finanțate din fonduri europene.
Din totalul de peste 301 milioane de euro, 298,6 milioane de euro sunt granturi nerambursabile, iar aproximativ 2,6 milioane de euro reprezintă împrumuturi, a precizat Alexandru Nazare. Banii au fost recuperați după demersuri instituționale și discuții cu Comisia Europeană, în urma respectării angajamentelor asumate de România.
„România a încasat astăzi peste 301 milioane de euro din PNRR, fonduri aferente cererii de plată nr. 3, care fuseseră suspendate de Comisia Europeană”, a transmis ministrul interimar al Finanțelor într-o postare pe Facebook.
Potrivit lui Nazare, sumele primite ajută direct la finanțarea deficitului bugetar și la gestionarea lichidităților Trezoreriei Statului. Ministrul a explicat că partea nerambursabilă reduce presiunea pe finanțarea bugetului și permite folosirea mai eficientă a banilor publici.
Cu această plată, totalul fondurilor încasate de România prin PNRR ajunge la aproximativ 13,27 miliarde de euro.
Evaluarea devine prioritară
Ministrul atrage atenția că, pe măsură ce programul PNRR se apropie de final, verificarea rezultatelor capătă aceeași greutate ca atragerea banilor europeni. El consideră că autoritățile trebuie să stabilească ce investiții s-au încheiat, ce efecte au avut în economie, care proiecte mai pot fi finalizate și ce datorii financiare au mai rămas.
Nazare a lăudat contribuția instituțiilor publice, a autorităților locale și a beneficiarilor care au dus la capăt investiții și au pus în practică reformele asumate. El spune că rezultatele nu trebuie judecate doar din punct de vedere administrativ, ci și prin beneficiile economice și sociale aduse. Ministrul susține că este nevoie de o analiză amănunțită, proiect cu proiect, care să arate stadiul fiecărei investiții, impactul ei și sursele din care vor fi plătite costurile rămase.
Analiza nu trebuie să se oprească la investiții, ci trebuie extinsă și la reformele din PNRR, a mai spus Nazare. Potrivit acestuia, bifarea formală a unei obligații nu are valoare dacă măsurile luate nu produc efectele pentru care au fost gândite.
„Nu este suficient ca o reformă să fie îndeplinită formal pentru a încasa o sumă din PNRR. Trebuie să vedem în ce măsură reformele adoptate sunt efectiv aplicate, dacă produc schimbările pentru care au fost asumate și ce impact au asupra eficienței administrației, productivității economiei și sustenabilității finanțelor publice”, a transmis ministrul.
Ministrul cere o atenție specială pentru reformele care afectează cheltuielile permanente ale statului, funcționarea administrației publice și competitivitatea economiei. El consideră că reformele trebuie să aducă schimbări durabile, cu efecte vizibile asupra instituțiilor și economiei, și nu doar obligații bifate față de Comisia Europeană.
Legătura cu bugetul pentru 2027
Nazare a subliniat că evaluarea investițiilor și reformelor este esențială pentru construirea bugetului anului 2027. Bugetul de anul acesta a pornit de la premisa că România va atrage integral finanțările PNRR programate pentru 2026, corelate cu cheltuielile prevăzute pentru investiții și reforme. Pe măsură ce evaluarea și închiderea programului înaintează, această estimare trebuie revizuită, arată ministrul.
Autoritățile ar trebui să lămurească ce sume vor intra efectiv în bugetul de stat, ce cheltuieli s-au făcut deja, ce datorii mai sunt de plătit și ce investiții au nevoie de finanțare suplimentară. De asemenea, trebuie clarificate consecințele bugetare ale reformelor asumate prin program.
Nazare a cerut Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene, dar și ordonatorilor de credite, să actualizeze și să centralizeze datele despre situația financiară a PNRR. Aceste informații vor fundamenta discuțiile despre rectificarea bugetară din acest an, dar și construcția bugetului pentru 2027, inclusiv necesarul de finanțare, prioritizarea investițiilor și obligațiile care vor reveni bugetului național.
Ministrul susține că situația trebuie făcută publică, cu toate implicațiile financiare, pentru ca deciziile bugetare să pornească de la o imagine completă și realistă.
Consolidare fiscală, fără a frâna investițiile
Alexandru Nazare consideră că România trebuie să își continue consolidarea fiscală, dar fără să își taie excesiv capacitatea de a finanța investițiile care susțin economia. Acest obiectiv presupune, în opinia sa, prioritizarea proiectelor, evaluarea rezultatelor și reforme care să reducă presiunile structurale asupra bugetului.
Pentru viitorul cadru financiar european, ministrul crede că România trebuie să renunțe la o abordare axată mai ales pe absorbția banilor și să treacă la una orientată spre rezultate, impact economic și beneficii concrete pentru cetățeni. Investițiile ar trebui să crească productivitatea și competitivitatea economiei, iar reformele ar trebui să modernizeze instituțiile, să îmbunătățească serviciile publice și să facă administrația mai eficientă.
„Succesul PNRR nu trebuie măsurat exclusiv în miliarde de euro încasate, ci în reforme structurale care produc schimbări reale în viața oamenilor și în investiții care cresc potențialul economic al României”, a mai transmis Alexandru Nazare.
Ministrul a adăugat că bugetul pentru 2027 trebuie să reflecte atât rezultatele deja atinse, cât și investițiile care mai pot fi duse la capăt, precum și obligațiile financiare pe care România și le poate asuma în mod responsabil.
