Parchetul General s-a opus proiectului de lege care ar înlocui închisoarea pentru deținerea de droguri destinate consumului propriu cu o amendă contravențională între 1.000 și 3.000 de lei. Instituția, condusă de procurorul general Cristina Chiriac, avertizează că relaxarea sancțiunilor ar putea slăbi lupta împotriva fenomenului drogurilor.
Poziția a fost transmisă vineri, printr-un punct de vedere oficial, în contextul în care Ministerul Public consideră nepotrivită, în actualul moment, o reducere drastică a pedepselor penale pentru acest tip de faptă.
„Modificarea regimului sancţionator aplicabil deţinerii de droguri pentru consum propriu, în sensul diminuării semnificative a sancţiunilor penale, nu constituie, în actualul context social şi infracţional, o soluţie legislativă oportună”, transmite Parchetul General.
Instituția atrage atenția că o asemenea modificare ar putea slăbi mecanismele de prevenire și combatere a fenomenului drogurilor. Procurorii susțin că situația socială actuală cere, dimpotrivă, un cadru penal eficient, nu unul relaxat.
Impactul asupra societății și a tinerilor
Un prim argument al Parchetului General vizează efectele consumului de droguri asupra comunității, dincolo de persoana consumatorului.
„Consumul ilicit de droguri reprezintă o problemă majoră de sănătate publică, ale cărei consecinţe depăşesc sfera interesului individual, afectând familiile, comunităţile şi, în mod deosebit, minorii şi tinerii”, se arată în document.
Potrivit procurorilor, o relaxare a pedepselor, făcută fără studii de impact și fără mecanisme alternative funcționale, ar putea afecta coerența politicii naționale antidrog.
Legătura cu rețelele de trafic
Parchetul General leagă deținerea pentru consum propriu de piața ilicită de droguri, considerând că cele două nu pot fi tratate separat.
„Deţinerea de droguri pentru consum propriu nu poate fi examinată exclusiv ca o conduită individuală, desprinsă de mecanismele de aprovizionare şi distribuţie. Cererea de droguri contribuie la susţinerea economică a pieţei ilicite”, susține Ministerul Public.
Procurorii explică faptul că actele de cumpărare și deținere pot ajuta la identificarea distribuitorilor. În opinia lor, distincția dintre consumator și traficant nu justifică, prin ea însăși, o reducere generalizată a răspunderii penale.
Instituția mai arată că legea în vigoare permite deja diferențierea tratamentului sancționator, în funcție de tipul substanțelor, gravitatea faptei și circumstanțele celui cercetat. De aceea, procurorii consideră că micșorarea limitelor de pedeapsă nu ar fi neapărat cea mai eficientă cale pentru a evita sancțiuni disproporționate.
Parchetul General semnalează și un posibil efect negativ asupra urmăririi penale, dacă schimbarea legislativă s-ar limita doar la reducerea pedepselor, fără o evaluare a consecințelor practice.
„O intervenţie legislativă care urmăreşte exclusiv reducerea sancţiunilor, fără evaluarea efectelor asupra activităţii de urmărire penală, poate genera dificultăţi de aplicare şi poate diminua eficienţa răspunsului judiciar”, se precizează în document.
Sprijin pentru consumatori, dar fără relaxare penală
Ministerul Public cere o separare clară între consumatori și traficanți și susține accesul celor dependenți la servicii de recuperare.
„Consumatorii, în special cei care prezintă dependenţă, trebuie să beneficieze de acces efectiv la servicii medicale, consiliere, tratament şi reintegrare socială”, arată procurorii.
Instituția insistă însă că măsurile terapeutice nu trebuie să înlocuiască răspunderea penală, ci să funcționeze în paralel cu aceasta: orientarea către tratament și prevenire nu presupune automat reducerea pedepselor.
Parchetul General precizează că formulează un punct de vedere nefavorabil față de propunerea legislativă, în forma analizată, și pledează pentru menținerea unui cadru penal coerent, însoțit de dezvoltarea unor mecanisme reale de prevenire, tratament și reintegrare a consumatorilor.
Anterior, joi, 8 octombrie, Patriarhia Română și-a exprimat îngrijorarea față de același proiect de lege, cerând autorităților discernământ și responsabilitate.
Proiectul a fost depus miercuri la Senat și propune o schimbare radicală a legislației privind consumul de droguri, stârnind controverse. Inițiativa este semnată de Victoria Stoiciu, care a plecat din PSD, de Cristian Ghinea, din partea USR, și de Cătălin-Daniel Fenechiu, din partea PNL. Printre prevederi se numără sancționarea contravențională a deținerii de droguri pentru consum propriu și o distincție mai clară între consumatori și traficanți. Criminologul Vlad Zaha îl numește cel mai amplu proiect de modificare a legislației drogurilor din istoria democratică a României și susține, într-o analiză scrisă pentru „Adevărul” alături de Victoria Stoiciu, că sistemul actual are nevoie de o reformă profundă.
