Marea Neagră a devenit în 2026 zona maritimă cu cele mai multe victime din lume, pe fondul atacurilor tot mai dese asupra navelor comerciale. Peste 570 de vase au fost lovite de la începutul anului, iar cel puțin 40 de marinari au murit. Costurile asigurărilor explodează, iar unii armatori preferă să evite regiunea.
Potrivit datelor citate de Financial Times, numărul victimelor din Marea Neagră depășește cu mult alte zone de conflict maritim. Pentru comparație, în strâmtoarea Ormuz au fost confirmate doar 24 de decese în aceeași perioadă.
Intensitatea atacurilor a crescut abrupt în ultimele luni. Compania de securitate maritimă Ambrey și Organizația Maritimă Internațională arată că, între iulie și septembrie, au fost vizate circa 387 de nave, de peste cinci ori mai mult decât în trimestrul anterior. Practic, s-au înregistrat în medie peste patru atacuri pe zi.
Țintele au variat de la petroliere la nave de marfă și vase încărcate cu cereale. Unele au fost avariate colateral, în timpul bombardamentelor asupra porturilor, altele au fost lovite direct.
Rusia, responsabilă pentru majoritatea atacurilor
Estimările Ambrey arată că aproximativ 90% dintre atacurile asupra navelor din ultimele 45 de zile sunt atribuite Rusiei. În același timp, Ucraina desfășoară propria campanie împotriva navelor rusești și a infrastructurii portuare de pe malul advers.
La început, Kievul a vizat mai ales navele care alimentau cu combustibil Crimeea ocupată. Ulterior, operațiunile ucrainene s-au extins și asupra traficului maritim din zona strâmtorii Kerci, care face legătura între Marea Neagră și Marea Azov.
Modul în care se dau loviturile s-a schimbat, iar echipajele sunt acum mai expuse. „Anterior, Ucraina ataca instalațiile de încărcare sau scotea din funcțiune sălile mașinilor și sistemele de cârmuire. Acum, la fel ca Rusia, lovește punțile de comandă și spațiile de locuit ale navelor, ceea ce ar putea duce la creșterea numărului de victime în rândul echipajelor”, a declarat Thomas Alexa, analist senior la Ambrey.
Exporturile ucrainene, lovite puternic
Escaladarea atacurilor afectează direct economia Ucrainei, în special exporturile agricole și transportul petrolului rusesc. În august, exporturile maritime de produse agricole ale țării au scăzut la 1,4 milioane de tone, cu circa 75% sub nivelul dinaintea războiului, potrivit ministerului ucrainean de resort.
Pentru a limita pierderile, Kievul încearcă să mute o parte din marfă către porturile mai mici de pe Dunăre. Problema este că și acestea sunt vizate de atacuri rusești și nu pot prelua integral volumul care trecea prin porturile de la Marea Neagră.
Comisia Europeană arată că doar aproximativ 10% din exporturile ucrainene de cereale, semințe oleaginoase și produse conexe mai trec acum prin porturile de la Marea Neagră. Restul mărfii ajunge pe calea ferată, rutieră sau fluvială. Veniturile mai mici din exporturi le reduc fermierilor posibilitatea de a cumpăra combustibil, semințe și îngrășăminte pentru sezonul următor.
Asigurările costă tot mai mult
Riscurile crescute de securitate au umflat costurile pentru companiile de transport maritim. Primele pentru asigurarea împotriva riscurilor de război pot ajunge la 15% din valoarea unei nave, conform informațiilor citate în materialul-sursă.
Din această cauză, tot mai mulți armatori aleg să ocolească Marea Neagră, ceea ce ar putea reduce și mai mult capacitatea de transport comercial și ar îngreuna suplimentar exporturile Ucrainei. Costurile ridicate ale asigurărilor, combinate cu riscul de avariere sau scufundare, pun presiune pe o regiune esențială pentru comerțul cu cereale, produse energetice și alte mărfuri.
Pericolul s-a extins și spre statele NATO din zonă. La jumătatea lunii octombrie, șase nave comerciale au fost atacate într-un interval de doar zece zile. În urma acestor incidente, România și Bulgaria au cerut aliaților din NATO consolidarea apărării antiaeriene și mijloace suplimentare pentru combaterea dronelor.
