Un clasament internațional care compară 55 de sisteme de pensii din lume arată că doar șase țări au obținut calificativul maxim. Olanda ocupă primul loc, cu 85,8 puncte din 100, iar Argentina se află pe ultima poziție, cu 43,7 puncte. România nu se numără printre statele analizate.
Clasamentul face parte din Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026, potrivit Mediafax. Este cea de-a 18-a ediție a studiului, care analizează 55 de sisteme de pensii și acoperă 66% din populația lumii.
Republica Dominicană, Kenya și Qatar au intrat pentru prima dată în clasament. România lipsește din lista țărilor evaluate.
Șase țări cu calificativul A
Doar șase sisteme de pensii din lume au primit nota maximă, A. După Olanda, pe locurile următoare se află Danemarca, cu 84,1 puncte, Islanda, cu 84 de puncte, Singapore, cu 82 de puncte, Israel, cu 81,9 puncte, și Australia, cu 80,6 puncte.
Australia a primit pentru prima dată calificativul maxim. Alături de ea, Emiratele Arabe Unite, Oman, Panama și China și-au îmbunătățit scorul față de anul anterior.
Potrivit studiului, Kuweitul are cele mai generoase pensii dintre toate țările analizate. Danemarca deține cel mai sustenabil sistem, iar Finlanda a primit cel mai bun punctaj la capitolul guvernanță și protecția persoanelor care cotizează.
Unde se situează marile economii
Suedia a obținut 78,8 puncte, iar Finlanda, 77,6 puncte. Norvegia a strâns 77 de puncte, iar Elveția, 73,6 puncte. Marea Britanie se află la 71,6 puncte, Franța la 70,3 puncte, iar Germania la 67,9 puncte.
Spania a primit 63,3 puncte, Polonia 58,4 puncte, Italia 57,4 puncte, iar Austria 56,9 puncte. Statele Unite au un scor de doar 61,6 puncte.
La finalul clasamentului, înaintea Argentinei, se află Turcia, cu 46,6 puncte, India, cu 46,8 puncte, Filipine, cu 49,2 puncte, și Africa de Sud, cu 50,4 puncte.
Cum se calculează scorul final
Nota finală a fiecărei țări rezultă din combinarea a trei criterii. Adecvarea, care cântărește 40% din scor, evaluează dacă pensiile acoperă un trai decent. Sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, verifică dacă sistemul va putea plăti pensiile și peste câteva decenii. Integritatea, cu 25%, se referă la reglementare, administrarea fondurilor și protecția participanților.
Autorii studiului identifică îmbătrânirea populației drept principala provocare pentru sistemele de pensii. Oamenii trăiesc mai mult, în timp ce generațiile care ajung pe piața muncii sunt tot mai puține numeric.
Studiul arată că vârstele tradiționale de pensionare, de 60 sau 65 de ani, nu mai sunt potrivite pentru vieți mai lungi și mai sănătoase. Autorii propun stabilirea unor obiective clare pentru sistemele de pensii, finanțarea din timp a obligațiilor viitoare și introducerea unei flexibilități mai mari în privința vârstei de pensionare și a produselor de economisire.
