Guvernul Niculescu analizează o majorare a pensiilor în două etape de la 1 ianuarie 2027, potrivit unor surse guvernamentale citate de Antena 3 CNN. La Ministerul Finanțelor se fac în aceste zile calculele pentru Legea bugetului pe 2027, iar varianta finală de indexare nu a fost încă stabilită.
Nu se cunoaște deocamdată procentul exact cu care vor crește pensiile și nici dacă indexarea se va face integral cu rata inflației, de 7,3%, sau cu un procent mai mic. O majorare la nivelul inflației ar costa bugetul peste 11 miliarde de lei, într-un an în care veniturile pentru 2026 sunt sub cele prognozate, cheltuielile urmează să crească, iar fondurile din PNRR nu mai sunt disponibile.
Ministrul Muncii, Petre-Florin Manole, premierul Luca Niculescu și ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au anunțat deja că pensiile vor fi indexate „prudent” începând cu 1 ianuarie. „Am spus de luni bune de zile că trebuie să facem o indexare prudentă, sustenabilă. Trebuie să o facem. Vom lua această decizie după ce avem toate datele de buget introduse în reţea. Îmi doresc să avem o indexare a pensiilor sustenabilă”, a declarat Alexandru Nazare săptămâna trecută.
Două scenarii pe masa Guvernului
Potrivit surselor citate, un prim scenariu presupune o creștere a pensiilor cu 5% chiar de la începutul anului, urmată ulterior de o nouă majorare. Al doilea scenariu vizează indexarea integrală cu rata inflației de 7,3%, la care s-ar adăuga ajutoare de tip one-off pentru pensionarii cu venituri mici.
Aceste ajutoare, acordate într-una sau două tranșe, nu intră la categoria cheltuielilor permanente în evaluarea Comisiei Europene. Asta înseamnă că nu sunt luate în calcul atunci când se stabilește deficitul bugetar.
Ministrul Muncii susține că bugetul dispune de resursele necesare pentru indexare. „Dacă există resurse financiare? Răspunsul este da, dacă ne uităm în legea bugetului pe 2026 care conţine, la capitolul asigurări sociale, şi o proiecţie a cheltuielilor pe anii următori, iar pentru anul următor proiecţia de cheltuieli pe asistenţă socială este de 170 de miliarde de lei, 12 miliarde mai mult decât execuţia estimată la nivelul acestui an. Iar costul, dacă ar fi să ne uităm la actualele cifre, costul indexării, majorării pensiilor conform legii, ar fi undeva la 9,5-9,6 miliarde de lei, aşadar în anvelopa pe care am amintit-o”, a explicat Petre-Florin Manole.
Ce spune formula legală de calcul
Conform legii actuale a pensiilor, dacă guvernul Niculescu aplică integral formula de indexare și nu apare o nouă derogare, majorarea de la 1 ianuarie 2027 ar trebui să fie de aproximativ 7,7%. Articolul 84 din lege stabilește că valoarea punctului de referință crește în luna ianuarie cu rata medie anuală a inflației, la care se adaugă jumătate din creșterea reală a câștigului salarial mediu brut. Pentru calculul din 2027 se folosesc datele definitive din 2025.
Rata medie anuală a inflației din 2025 a fost de 7,3%, iar câștigul salarial mediu brut a urcat cu 8,1%, ceea ce înseamnă o creștere reală de 0,8%. Jumătate din acest procent, așa cum prevede formula, adaugă încă 0,4 puncte procentuale, rezultând un total de 7,7%. Dacă acest procent ar fi aplicat integral, o pensie de 3.000 de lei ar crește cu aproximativ 231 de lei, ajungând la 3.231 de lei. O pensie de 4.000 de lei ar urca cu 308 lei, la 4.308 lei, iar una de 5.000 de lei ar crește cu 385 de lei, până la 5.385 de lei.
Surse noi de venit și rectificare bugetară
În paralel, ministrul Alexandru Nazare caută surse suplimentare de venit la buget, pe fondul veniturilor mai mici decât cele prognozate și al creșterii cheltuielilor din anul viitor. Surse guvernamentale au precizat că Ministerul Finanțelor analizează impozitarea unor entități scutite în prezent de taxe, fără să existe însă o listă clară a domeniilor vizate.
Tot în această săptămână, Guvernul Niculescu urmează să adopte o rectificare bugetară de urgență. Spitalele, ambulanțele și pompierii ar trebui să primească bani în regim de urgență până la finalul lunii octombrie, printr-o primă rectificare menită să acopere cheltuielile de funcționare pe care mai multe instituții publice nu le mai pot susține din fondurile actuale.
„Am stabilit o strategie pentru următoarele săptămâni care vizează în primul rând două etape de rectificare bugetară. O primă rectificare până la finalul lunii octombrie care să acopere cheltuieli de funcţionare şi nevoile stringente pentru toţi ordonatorii. O parte dintre ele este identificată, o parte urmează să fie identificată şi o a II-a rectificare de reglaj la finalul lunii noiembrie”, a explicat Alexandru Nazare, săptămâna trecută. A doua rectificare, numită „de reglaj”, ar urma să fie adoptată în noiembrie, pentru a asigura funcționarea instituțiilor publice până la finalul anului.
„Ambele rectificări vor lua în calcul ipoteza noastră de menţinere a ţintei de deficit la finalul anului. În acelaşi timp, am vorbit foarte deschis şi transparent astăzi şi de presiunile pe care le avem în acest moment şi de riscurile pe care le avem în acest moment legate de menţinerea acestei ţinte în 2026 sau 2027”, a mai declarat ministrul Finanțelor.
