Uniunea Europeană a scos din proiectul declarației comune cu Canada propunerea de a-i acorda acesteia statutul de „membru asociat”. Franța, Germania și Grecia s-au opus ideii, iar Bruxelles-ul a optat pentru o formulare mai vagă, despre o „asociere tot mai strânsă”. Schimbarea survine chiar înaintea summitului UE-Canada de la Montreal.
Proiectul declarației comune UE-Canada a fost modificat înaintea summitului de la Montreal, unde liderii europeni și canadieni urmează să discute despre aprofundarea relațiilor economice, politice și de securitate. Varianta inițială, care includea conceptul de „membru asociat”, a fost înlocuită cu o formulare mai puțin ambițioasă.
Potrivit celei mai recente versiuni a documentului, consultată de France 24, cele 27 de state membre au ales să vorbească despre dezvoltarea unei „asocieri tot mai strânse” între Canada și Uniunea Europeană, fără a mai menționa statutul special.
Opoziția Germaniei, Franței și Greciei
Potrivit unor diplomați europeni, un grup de țări, printre care Germania, Franța și Grecia, nu a susținut introducerea conceptului de membru asociat în declarația comună. Presiunea acestor state a dus la schimbarea formulării din document.
Ideea statutului de membru asociat fusese lansată în septembrie de Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, în discursul privind Starea Uniunii Europene. Propunerea a luat prin surprindere unele guverne europene, cu atât mai mult cu cât tratatele UE nu prevăd un astfel de statut.
O versiune anterioară a declarației comune preciza că Bruxelles-ul și Ottawa urmau să încerce să definească, până la summitul UE-Canada din 2027, conceptul de „membru asociat”. Acesta ar fi trebuit să reflecte cooperarea aprofundată dintre cele două părți în domenii precum prosperitatea economică, securitatea și autonomia strategică.
În urma negocierilor dintre statele membre, formularea a fost schimbată. „Vom crea o asociere și mai strânsă între Canada și UE… și vom depune eforturi pentru a defini, până la Summitul UE-Canada din 2027, conceptul unei asocieri tot mai strânse a Canadei cu UE, fără a ajunge însă la statutul de membru cu drepturi depline”, se arată acum în proiectul declarației comune.
Documentul mai avea nevoie de aprobare finală, iar statele membre puteau ridica obiecții înainte de adoptare. Chiar dacă formularea despre statutul Canadei s-a schimbat, Uniunea Europeană își păstrează intenția de a extinde semnificativ cooperarea cu Ottawa.
Reacția premierului canadian
Premierul canadian Mark Carney a spus marți că denumirea juridică a viitorului parteneriat contează mai puțin decât rezultatele sale concrete. „Vestea bună este că nu contează denumirile specifice sau nomenclatura. Ceea ce contează este diferența pe care o va face în viața canadienilor”, a declarat Mark Carney, prim-ministrul Canadei.
Potrivit Reuters, cele două părți au căzut de acord asupra principiului unei asocieri tot mai strânse, urmând ca detaliile viitoarei relații să fie stabilite până la summitul programat anul viitor. Reuniunea de la Montreal, găzduită de Carney, începe joi, iar declarația comună urmează să fie făcută publică vineri. În prezent, legislația Uniunii Europene nu are o definiție juridică pentru statutul de „membru asociat” și nu există niciun precedent de acordare a acestuia unui stat din afara blocului comunitar.
Tensiuni comerciale cu Statele Unite
Apropierea de Europa este una dintre prioritățile guvernului condus de Mark Carney, care urmărește să reducă dependența economică și de securitate a Canadei față de Statele Unite. Strategia a devenit și mai importantă după ce președintele Donald Trump a introdus tarife vamale asupra produselor canadiene, ceea ce a generat tensiuni comerciale între Washington și Ottawa.
În paralel, Canada continuă negocierile comerciale cu administrația americană, iar apropierea de Uniunea Europeană ar putea atrage noi divergențe cu Casa Albă. Donald Trump a criticat anterior ideea acordării statutului de membru asociat al UE pentru Canada, numind-o „ridicolă”. Șeful de la Casa Albă a avertizat că, dacă Washingtonul ar privi această inițiativă drept un „act ostil”, Statele Unite ar putea opri relațiile comerciale cu Europa „în multe domenii”.
Cu toate aceste avertismente, liderii europeni și canadieni vor să își reafirme angajamentul pentru o ordine internațională bazată pe reguli. Proiectul declarației comune cuprinde și o referire la sancțiunile impuse de Statele Unite Curții Penale Internaționale, instituție cu sediul la Haga. Reprezentanții Uniunii Europene și ai Canadei își exprimă regretul profund față de aceste sancțiuni și reafirmă sprijinul pentru respectarea normelor internaționale.
