Secretarul de Stat american Marco Rubio s-ar pregăti să candideze la președinția SUA în 2028, potrivit The Independent. Surse din partid și oficiali britanici spun că Rubio ar putea renunța la funcție și chiar să ia distanță față de administrația Trump.
Posibila plecare a lui Marco Rubio de la conducerea diplomației americane este discutată intens atât în Statele Unite, cât și în Marea Britanie. Se așteaptă ca acesta să părăsească funcția de secretar de Stat pentru a-și construi candidatura la Casa Albă.
Potrivit unor surse interne, principalul său contracandidat ar putea fi chiar vicepreședintele JD Vance, care încearcă să construiască o mișcare de „noua dreaptă”. Agenda lui Vance ar urma să revină la forma inițială a politicii „America First” promovate de Donald Trump în 2016, cu accent pe probleme interne și mai puțin pe politica externă.
JD Vance s-ar fi consultat deja cu un expert electoral, care i-ar fi recomandat câteva direcții pentru campania din 2028: reducerea costului vieții, securizarea frontierelor, principiul „America pe primul loc” în relațiile internaționale, dar și reevaluarea relației cu Israel și oprirea imediată a războiului cu Iran.
Semnale dinaintea alegerilor parțiale
Informațiile despre o eventuală demisie a lui Rubio circulau încă dinainte ca republicanii să sufere o înfrângere dură la alegerile de la mijlocul mandatului, pe 3 noiembrie. Surse din partid, dar și oficiali din guvernul britanic, au declarat pentru The Independent că Rubio ar putea renunța la post.
În ultimii doi ani, ca secretar de Stat și șef al diplomației, Rubio s-a ocupat de negocierile cu Iranul, de reluarea relațiilor cu Venezuela după capturarea dictatorului Nicolas Maduro, de combaterea traficului de droguri și a migrației ilegale din America Centrală și de Sud, de medierea reluării discuțiilor de pace dintre Rusia și Ucraina, de negocierile cu Danemarca privind Groenlanda, dar și de susținerea poziției lui Trump în relația cu Europa, pe fondul creșterii tarifelor vamale. Rubio s-a implicat și în subiectul schimbării regimului din Cuba, țara de origine a familiei sale.
O sursă din interiorul administrației de la Washington a declarat pentru The Independent că Rubio ar trebui să se distanțeze atât de războiul cu Iran, cât și de administrația Trump.
Rubio, mai popular decât Vance
Un aliat al lui Rubio a spus că ar fi logic ca acesta să facă un pas înapoi și să plece din administrație pentru a deveni candidatul nominalizat de republicani la președinția din 2028, precizând că Rubio îl depășește deja în popularitate pe JD Vance. „Dar nu poate candida cât încă este secretar de Stat și este legat de administrația care doar i-ar dăuna perspectivelor”, a mai spus acesta.
Un oficial senior din guvernul britanic a afirmat, la rândul său, pentru The Independent, că este puțin probabil ca Rubio să rămână secretar de Stat după alegerile de la mijlocul mandatului și că ar putea deveni un candidat prezidențial cu șanse reale.
Un alt republican, care a vorbit sub protecția anonimatului, a susținut că „Rubio va pleca după alegerile de la mijlocul mandatului” și că alți patru sau cinci politicieni vizează deja funcția deținută acum de Trump, pentru cursa din 2028. Aceeași sursă a descris starea de spirit din țară astfel: „Țara s-a întors în totalitate împotriva lui Trump. Oamenii nici măcar nu știu să localizeze Iran pe hartă și nu înțeleg miza războiului, dar prețul benzinei i-a enervat enorm”.
Reacția lui Trump și pariul unui profesor chinez
În primul discurs ținut după înfrângerea electorală, Trump a spus că este posibil ca „o grămadă de oameni să candideze, dar e posibil ca niciunul nu să candideze în 2028”. El s-a declarat „mai preocupat de războiul cu Iran” și a afirmat că „n-ar face nimic diferit”.
Profesorul chinez de istorie și geopolitică Jiang Xueqin, cel care anticipase revenirea lui Trump la Casa Albă în 2024 și declanșarea războiului cu Iran, a pariat 100 de dolari că Trump urmărește un al treilea mandat și că va rămâne la Casa Albă și după ianuarie 2029, deși Constituția SUA limitează președinția la două mandate. Într-un podcast, profesorul a spus că o criză majoră l-ar putea determina pe Trump să instaureze legea marțială pentru a rămâne la putere pe termen nedeterminat.
