Senatul a adoptat în unanimitate o propunere legislativă a AUR care creează cadrul legal pentru acordarea diferenței de ajutor de stat destinată achiziției certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră pentru anul 2026. Măsura vizează direct Complexul Energetic Oltenia, afectat de pierderi financiare uriașe din cauza acestor certificate. Liderii senatorilor AUR, Petrișor Peiu și Eugen-Cristian Șipoș, au explicat în plen mecanismul european și riscurile pentru securitatea energetică a României.
Grupul parlamentar AUR anunță că propunerea legislativă inițiată de senatorii formațiunii a trecut fără nicio opoziție în plenul Senatului. Votul unanim instituie cadrul legal pentru acordarea diferenței de ajutor de stat, sub formă de grant, necesară achiziției certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră aferente anului 2026.
Potrivit AUR, prin acest vot Complexul Energetic Oltenia primește resursele necesare pentru a-și continua producția de energie în bandă. Formațiunea susține că astfel se evită un colaps energetic de proporții și se protejează miile de locuri de muncă din regiune.
Mecanismul certificatelor, explicat în plen
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a detaliat în dezbateri mecanismul prin care deciziile de la Bruxelles, combinate cu pasivitatea guvernanților de la București, au dezavantajat puternic companiile românești față de competitorii din străinătate.
„Pentru a explica cât se poate de simplu ce este cu această inițiativă legislativă, trebuie să spunem că atunci când Comisia Europeană a impus plata unor certificate de emisii de gaze cu efect de seră unor companii poluante din industria energetică și din cea prelucrătoare, statele membre au căpătat dreptul de a înființa scheme de ajutor de stat pentru sprijinirea acestor companii”, a declarat Petrișor Peiu.
Senatorul a explicat că unele state membre au plătit integral și prompt aceste sume companiilor, la începutul fiecărui an calendaristic, în timp ce altele, printre care România, au aprobat ajutorul prin lege fără să îl livreze efectiv în anul respectiv. Consecința, potrivit lui Peiu, a fost o poziție dezavantajoasă a companiilor industriale și energetice românești față de concurența externă, care a dus la închiderea a numeroase fabrici din țară.
Referitor la impactul asupra Complexului Energetic Oltenia, Peiu a prezentat cifrele anului trecut: „Vă aduc aminte că anul trecut rezultatul financiar la Complexul Energetic Oltenia a fost următorul: 1 miliard de lei profit din exploatare, 2 miliarde de lei pierdere din certificatele de gaze cu efect de seră. Trăgând linie, rezultatul global este de 1 miliard de lei pierdere. Statul are obligația, pentru că a impus această reglementare, să facă ceea ce fac și celelalte state europene și să plătească la timp schema de ajutor de stat la care s-a angajat!”
România, dependentă de importuri scumpe
Senatorul AUR Eugen-Cristian Șipoș a prezentat date despre dependența tot mai mare a României de importurile de energie electrică, mai scumpe decât producția internă, și a oferit exemple din alte state europene care își protejează centralele pe cărbune.
„Astăzi, la ora 7:15, România a înregistrat un import de peste 2.500 de megawați de energie electrică, la un preț de 2.124 de lei pe megawatt-oră. Joi seară, la ora 18:30, consumul instantaneu a fost de 7.899 de megawați, iar producția internă de doar 4.498 de megawați. Diferența, de 3.401 megawați – adică 43% din consum –, a fost acoperită din import! Ne apropiem de limita capacității de interconexiune transfrontalieră. Am ajuns aici pentru că nu avem producție de energie, din cauza secetei și a închiderii grupurilor energetice pe cărbune în numele decarbonizării”, a explicat Șipoș.
El a adăugat că grupurile pe cărbune oferă exact resursele care lipsesc sistemului energetic românesc: energie în bandă, flexibilitate, servicii tehnologice de sistem și rezerve operaționale, funcționând la vârful de seară, când nu bate vântul sau când scade debitul Dunării. Cu toate acestea, potrivit senatorului, situația Complexului Energetic Oltenia nu era clarificată legal înainte de acest vot.
Ce prevede proiectul de lege
Șipoș a detaliat cele trei prevederi principale ale proiectului L576/2026. Prima se referă la acordarea, până la 31 decembrie 2026, a diferenței rămase din grantul pentru achiziția certificatelor de emisii autorizat de Comisia Europeană, precizând că nu este vorba despre un ajutor suplimentar, ci despre livrarea restanței din 2025.
A doua prevedere prelungește până la 31 decembrie 2029 termenul pentru tragerile din împrumuturile cu garanție de stat, în acord cu Planul de restructurare modificat. A treia stabilește o destinație strictă a sumelor, exclusiv pentru certificate, nerespectarea acesteia atrăgând recuperarea banilor și a dobânzilor aferente.
Șipoș a avertizat că, fără adoptarea acestei legi, penalitățile de peste 100 de euro pe tonă ar fi îngropat definitiv complexul. El a dat exemple din alte state membre: Polonia a produs în 2025 peste jumătate din energie din cărbune, Germania avea astăzi mii de megawați produși pe cărbune, iar Bulgaria a convenit cu Comisia Europeană ca termocentralele sale să funcționeze în continuare.
