Președintele USR, Dominic Fritz, a reacționat după ce o politiciană germană de extremă stânga a cerut tăierea alocațiilor pentru copiii românilor care muncesc în Germania. Fritz susține că românii contribuie cu între 6 și 9 miliarde de euro la bugetul german. Este a doua politiciană germană pe care liderul USR o critică public în câteva zile.
Dominic Fritz a scris pe Facebook că „încă o doamnă din politica germană s-a trezit să jignească românii, de data asta de la extrema stângă”. Liderul USR a precizat că se referă la Sahra Wagenknecht, care vrea ca românii angajați în Germania să nu mai primească alocație pentru copiii rămași în România.
„Românii care muncesc în Germania contribuie cu o sumă între 6 şi 9 miliarde de euro la bugetul Germaniei. Retorica aceasta agresivă a extremiştilor e la fel peste tot: soluţia lor e să găsească un ţap ispăşitor, nu să îmbunătăţească viaţa oamenilor. Nu-i putem lăsa”, a scris Fritz.
Comparația cu Bitterfeld
Președintele USR i-a transmis Sahrei Wagenknecht să nu mai „copieze” după Alice Weidel. El a comentat afirmația politicienei germane potrivit căreia politica din Germania ar trebui să se concentreze mai mult pe orașul Bitterfeld și mai puțin pe București.
„Vă explic de ce, aşa, de la Timişoara până în Turingia”, a scris Fritz, care a adăugat că Wagenknecht și-a justificat propunerea spunând că „La Bitterfeld oamenii stau la coadă la banca de alimente, iar la Bucureşti se virează banii contribuabililor”.
Liderul USR a răspuns că exemplul „şchiopătează rău”, pentru că Bucureștiul are un PIB pe cap de locuitor cu aproximativ 30% mai mare decât districtul Bitterfeld. Fritz a scris că „Capitala României nu ia nimănui nimic” și a adăugat că nici el nu spune că Berlinul e zonă calamitată doar pentru că zeci de mii de medici și asistente din România țin în viață sistemul medical german.
Peste jumătate de milion de români plătesc taxe în Germania
Fritz a precizat că peste o jumătate de milion de românce și români plătesc impozit pe salariu și contribuții sociale în Germania. El estimează că, în total, aceste sume ajung la 7, 8 sau 9 miliarde de euro în bugetul statului german, bani din care se finanțează și Bitterfeld-ul.
Potrivit liderului USR, alocațiile pentru copiii care trăiesc în România reprezintă doar aproximativ 1% din suma totală, iar de multe ori se plătește doar diferența față de alocația românească. „Alocaţia pentru copii nu e pomană în Germania. Cine plăteşte impozit pe salariu are dreptul la ea”, a explicat el.
Fritz a dat exemplul unui zidar din Botoșani care, dacă i s-ar tăia alocația pentru că al lui copil merge la școală în România, ar primi pentru aceeași muncă mai puțin decât colegul său din Bitterfeld, aflat pe aceeași schelă. „Salariu egal pentru muncă egală, doamnă Wagenknecht, asta era cândva politică de stânga”, a scris liderul USR.
El a adăugat că nici lui nu îi place faptul că aproape 60.000 de copii din România trebuie să trăiască permanent fără mamă sau fără tată, din cauză că cel puțin unul dintre părinți muncește pentru un salariu mic undeva în UE. „Dar că vreţi acum să-i mai pedepsiţi o dată pe aceşti copii, doamnă Wagenknecht, tăindu-le alocaţia, asta e de-a dreptul dezgustător”, a mai scris Fritz.
Acuzații de incompatibilitate cu dreptul european
Liderul USR susține că propunerea Sahrei Wagenknecht nu este compatibilă cu dreptul european. Fritz a scris că politiciana „alimentaţi nişte clişee vechi şi ieftine despre români” şi le „ambalaţi într-o pseudoreformă, doar ca să vă daţi bine pe lângă doamna Weidel”. El a adăugat că, în acest fel, ea contribuie „exact ZERO la îmbunătăţirea situaţiei acelor germani de care pretindeţi că vă pasă atât de mult”.
Fritz a amintit că, în 1989, anul în care Wagenknecht a intrat în SED, partidul comunist din RDG, zeci de revoluționari au fost uciși la Timișoara de regimul Ceaușescu pentru că au ieșit în stradă pentru libertate și pentru dreptul de a aparține Europei. „Arătaţi un pic de respect, doamnă Wagenknecht, pentru că Europa liberă, care vă permite să vă răspândiţi tezele aiurite, a fost construită şi se construieşte în continuare şi de românce şi români. Bucureştiul şi Bitterfeldul vă aşteaptă scuzele”, a încheiat liderul USR.
Context: controversa pornită de la un documentar MDR
Fritz a reacționat marți la declarațiile Sahrei Wagenknecht, fondatoarea Alianței Sahra Wagenknecht (BSW), care a cerut ca Germania să nu mai plătească alocații pentru copiii românilor angajați acolo ale căror familii au rămas în România. Este a doua politiciană germană criticată public de Fritz în câteva zile, după ce acesta a reacționat la declarațiile copreședintei AfD, Alice Weidel, care a acuzat românii că profită de sistemul social german.
La 30 octombrie, Wagenknecht declarase pentru publicația Berliner Zeitung că este „absolut inacceptabil ca statul german să se lase exploatat în acest fel” și că „această evoluţie trebuie oprită”. Ea adăugase că „politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la Bucureşti” și că „nu se pot acorda alocaţii pentru copii care nu locuiesc în Germania”.
Declarațiile Sahrei Wagenknecht au venit după ce Alice Weidel acuzase, la 28 octombrie, pe platforma X, că „alocaţii pentru copii, ajutor social de bază, asistenţă medicală: tot mai mulţi migranţi din România ne jefuiesc sistemul social german”. Ambele politiciene s-au raportat la același documentar al televiziunii publice regionale MDR, dedicat imigrației din România și Bulgaria și accesului imigranților la prestațiile sociale germane. Materialul, care include și declarații ale unor aleși locali români despre beneficiile economice ale banilor trimiși acasă, a fost disponibil online din 26 octombrie, înainte de a fi difuzat la televiziune pe 4 noiembrie.
Dominic Fritz îi răspunsese lui Weidel pe 3 noiembrie, printr-un mesaj video în limba germană, în care a respins generalizarea unor cazuri de abuz la nivelul întregii comunități românești și a subliniat contribuția economică a românilor din Germania. Potrivit datelor oficiale germane citate de Deutsche Welle, aproximativ 520.000 de români au locuri de muncă pentru care plătesc contribuții sociale în Germania, iar rata lor de ocupare, pentru populația de vârstă activă, este mai mare decât cea a germanilor. Alocațiile plătite pentru copiii care locuiesc în alte țări reprezintă mai puțin de 1% din totalul alocațiilor acordate de statul german, iar legislația europeană permite, în anumite condiții, plata acestor prestații atunci când unul dintre părinți lucrează în Germania, chiar dacă familia locuiește într-un alt stat membru.
Controversa a stârnit reacții și în rândul comunității românești din Germania. La 8 noiembrie, 22 de organizații și inițiative românești au cerut celor două politiciene să își retragă afirmațiile și să prezinte scuze, potrivit Deutsche Welle.
