A doua zi a discuțiilor trilaterale dintre Ucraina, Statele Unite și Rusia s-a încheiat miercuri, 11 noiembrie, după mai puțin de două ore, la Abu Dhabi. Emisarul american Jared Kushner a descris negocierile drept „foarte consistente, dar destul de tensionate”. Joi, 12 noiembrie, Kushner și Steve Witkoff urmează să ajungă la Moscova pentru o întâlnire cu Vladimir Putin, apoi se vor vedea cu Volodimir Zelenski la Dublin.
Negocierile din Emiratele Arabe Unite au reunit, pentru a doua zi consecutiv, delegații din Ucraina, Statele Unite și Rusia. Întâlnirea de miercuri a durat sub două ore, potrivit relatărilor presei ruse.
Șeful delegației ucrainene, Rustem Umerov, anunțase înainte de discuții că este programată o reuniune trilaterală, urmată de consultări separate între Kiev și partenerii europeni. Agenția rusă TASS transmisese, la rândul ei, că delegația Moscovei va face o declarație după finalul negocierilor, fără să se știe dinainte ce anume vor comunica reprezentanții ruși.
Potrivit publicației Politico, a doua zi de discuții de la Abu Dhabi trebuia să se concentreze pe problemele teritoriale. În prima zi, subiectele abordate fuseseră garanțiile de securitate pentru Ucraina și un posibil schimb de prizonieri.
Drumul spre Moscova și Dublin
Emisarii președintelui american Donald Trump, Jared Kushner și Steve Witkoff, vor ajunge joi, 12 noiembrie, la Moscova, pentru o întâlnire cu președintele rus Vladimir Putin. Anunțul a fost făcut de Kushner miercuri, imediat după negocierile de la Abu Dhabi, potrivit publicației The Guardian.
Kushner a explicat că vizita la Moscova urmărește reluarea temelor discutate în Emiratele Arabe Unite și căutarea unor progrese pe chestiunile rămase în dispută. După întâlnirea cu Putin, el și Witkoff se vor deplasa la Dublin, unde îl vor întâlni pe Volodimir Zelenski, prezent acolo pentru summitul Comunității Politice Europene, alături de liderii statelor europene.
Discuțiile cu Zelenski vor avea ca temă rezultatele întrevederii de la Moscova, precum și o analiză mai amănunțită a unor idei avansate la Abu Dhabi, a precizat Kushner.
„Nu există încredere între părți”
Emisarul american a numit discuțiile din Emiratele Arabe Unite „foarte consistente, deși destul de tensionate”. Acestea au fost primele negocieri trilaterale SUA-Ucraina-Rusia din ultimele aproape opt luni.
„Nu există încredere între părți, iar acest lucru este de așteptat după un asemenea conflict”, a spus Kushner. El și-a exprimat speranța că întâlnirea cu Putin va permite finalizarea unor înțelegeri privind ajutorul umanitar și organizarea celui mai amplu schimb de prizonieri de până acum.
Kushner a mai spus că Statele Unite încearcă să atragă direct țările europene în negocieri, pentru a transforma actualul format într-unul multilateral, și speră ca Putin să fie de acord cu extinderea discuțiilor.
Rezervele Moscovei privind implicarea Europei
Șeful delegației ruse la Abu Dhabi, Vladimir Medinski, a avut o poziție rezervată față de participarea europenilor. El a susținut că nu este clar ce ar avea de discutat Rusia cu statele europene, atâta vreme cât acestea nu au venit cu propuneri concrete.
Medinski consideră că discuția urgentă ar trebui să privească mai degrabă viitorul securității europene după încheierea războiului din Ucraina, afirmând că actualul sistem de securitate al Europei „funcționează foarte prost”.
Potrivit The Washington Post, Kushner analizează un format de discuții Rusia-Europa privind securitatea continentului după încheierea războiului, inspirat de fostul Consiliu NATO-Rusia. Liderii europeni ar fi, în linii mari, deschiși la o astfel de inițiativă, dar abia după instituirea unui armistițiu în conflictul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
Financial Times a scris că SUA și Ucraina consideră grupul E3 — Marea Britanie, Franța și Germania — drept formula cea mai potrivită pentru reprezentarea europeană la negocierile de pace. The Economist a remarcat însă că o simplă preluare a modelului Consiliului NATO-Rusia riscă să nu corespundă cerințelor lui Putin și ambiției Moscovei de a obține o poziție dominantă în Europa de Est.
Scepticismul Estoniei
La Tallinn există îndoieli privind utilitatea discuțiilor de la Abu Dhabi. Marko Mihkelson, președintele Comisiei pentru Afaceri Externe din parlamentul estonian, crede că Europa ar trebui să pună mai puțin accent pe desemnarea unui reprezentant la negocieri și mai mult pe consolidarea sprijinului militar pentru Ucraina și pe presiunea asupra Moscovei.
El consideră că discuțiile de la Abu Dhabi nu pot fi numite negocieri de pace, pentru că Rusia nu ar urmări încheierea războiului, ci ar folosi diplomația pentru a-și atinge propriile obiective.
„Cel mai bun reprezentant al Europei, cel mai bun negociator, este armata ucraineană”, a declarat Mihkelson, citat de postul estonian ERR. Acesta a adăugat că, dacă negocierile vor duce la întoarcerea prizonierilor ucraineni din Rusia, acesta ar fi cel mai important rezultat al întâlnirilor.
Potrivit lui Mihkelson, obiectivul real al Moscovei este obținerea de concesii din partea Ucrainei și schimbarea arhitecturii de securitate a Europei. „Consider că este o operațiune diplomatică specială exclusiv rusească. Rusia a început-o imediat după ce Donald Trump a devenit președintele SUA și a promis că va încheia războiul în 24 de ore. În curând se vor împlini 24 de luni, iar Rusia continuă să ridice miza”, a afirmat el.
Cine ar putea reprezenta Europa
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a spus că este esențial nu doar ca Europa să fie la masa negocierilor privind încheierea războiului, ci și ca Kievul, Washingtonul și capitalele europene să ajungă la o poziție diplomatică comună. Zelenski a cerut ca statele europene să își desemneze reprezentanții până la finalul lunii noiembrie.
Premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, a refuzat deja să preia acest rol, deși se număra printre liderii văzuți ca posibili candidați, alături de omologii din Italia, Finlanda, Cehia și Norvegia.
Chestiunea participării europene rămâne deschisă. La reuniunile de la Abu Dhabi, statele europene au fost prezente indirect, printr-o echipă formată din consilieri pentru securitate națională din Marea Britanie, Franța, Germania și Italia, alături de reprezentanți ai Comisiei Europene, Consiliului European și NATO, care au purtat consultări separate, în paralel cu negocierile trilaterale.
