Un român care câștigă astăzi salariul mediu net ar putea ajunge la o pensie de stat de doar 2.600–2.700 de lei, în banii de azi, după 40 de ani de contribuții. Pentru cei cu salariul minim, suma coboară spre 1.600 de lei. Analistul economic Adrian Negrescu a făcut calculele pentru „Adevărul” și a explicat ce pot face românii ca să nu depindă exclusiv de pensia de stat.
Pensia de stat ar putea ajunge, pentru un salariat mediu, la aproape jumătate din venitul actual. Explicația ține de ritmul de creștere a punctului de pensie, mult mai lent decât al salariilor, ceea ce erodează puterea de cumpărare a viitoarei pensii.
Adrian Negrescu a calculat situația unui român de 40 de ani, care câștigă în prezent salariul mediu pe economie și care ar urma să lucreze neîntrerupt până la 65 de ani, adunând astfel 40 de ani de contribuție. „Dacă lucrează fără întreruperi până la 65 de ani, adică 40 de ani de contribuție, ar avea în jur de 51 de puncte. Aici intră și punctele de stabilitate primite pentru anii lucrați peste 25. Calculată cu valoarea actuală a punctului de referință, de 81 de lei, pensia de stat ar fi de aproximativ 3.500 de lei net”, a explicat economistul.
Problema, spune el, este că legea permite creșterea punctului de pensie doar cu inflația și cu jumătate din creșterea reală a salariului mediu, mult sub ritmul salariilor. În 25 de ani, acest decalaj erodează aproximativ un sfert din valoarea pensiei calculate inițial.
În termeni reali, raportați la puterea de cumpărare de azi, pensia de stat ar ajunge la circa 2.600–2.700 de lei, adică aproximativ 47% din salariul net actual. Peste această sumă se adaugă Pilonul II, care ar putea aduce încă 1.500–1.900 de lei pe lună, în funcție de suma deja acumulată în cont și de randamentele obținute. Negrescu estimează că pensia totală, din ambele surse, ar ajunge la aproximativ 4.200–4.500 de lei, însă doar în condițiile unei cariere complete, fără întreruperi. „Fiecare an fără contribuții scade pensia simțitor”, a mai spus el.
Cazul salariului minim
Pentru un român de aceeași vârstă, 40 de ani, dar care încasează salariul minim net pe economie, de 2.699 de lei, situația arată diferit, iar pensia viitoare s-ar apropia mai mult de venitul actual.
„Punctajul se calculează raportând salariul brut la câștigul salarial mediu brut, care în 2026 este de 9.192 de lei. Salariul minim brut, de 4.325 de lei, înseamnă doar 0,47 puncte pe an”, a explicat analistul. După 40 de ani de muncă, pensia de stat calculată la valoarea actuală a punctului ar fi de circa 2.200 de lei, însă ajustată la ritmul mai lent de creștere a punctului, suma ar coborî spre 1.600 de lei. Din Pilonul II ar veni suplimentar echivalentul a 700–800 de lei pe lună, iar totalul estimat ar fi de aproximativ 2.300–2.400 de lei. Negrescu avertizează că, pentru cei cu cariere incomplete, riscul de a ajunge la pensia minimă este foarte mare.
Stagiul de cotizare și munca la negru
Economistul atrage atenția că salariul plătit la plic se traduce, în fapt, printr-o pensie pierdută și recomandă verificarea din timp a stagiului de cotizare și a extrasului de Pilon II.
„Primul pas prin care ne putem pregăti mai bine pentru pensie e să îți verifici stagiul de cotizare la Casa de Pensii și extrasul de Pilon II. Mulți află abia la 60 de ani că le lipsesc ani întregi. Al doilea pas e să muncești cu forme legale, pe salariul real, pentru că salariul la plic înseamnă o pensie pierdută. Al treilea pas e economisirea proprie, făcută automat, lunar, cât mai devreme. La 40 de ani mai ai 25 de ani în care dobânda compusă poate lucra pentru tine. Iar până la pensie e important să nu mai ai datorii, mai ales la locuință”, a mai precizat Adrian Negrescu.
Analistul subliniază și oportunitatea facilității fiscale de 400 de euro pe an pentru Pilonul III, care poate fi folosită integral, dar și faptul că angajatorul poate contribui cu aceeași sumă fără taxe, ceea ce transformă acest beneficiu într-un subiect de negociere la angajare.
„Recomandarea mea e să pui cel puțin 5% din venitul net, ideal 10%, dacă poți, în pensia facultativă. Pragul minim de bun-simț e să folosești integral facilitatea fiscală. Contribuțiile la Pilonul III sunt deductibile în limita a 400 de euro pe an, adică în jur de 170 de lei pe lună. Și angajatorul poate plăti pentru fiecare salariat până la 400 de euro pe an la Pilonul III, fără taxe. Merită cerut acest beneficiu la negocierea salarială”, a mai precizat economistul.
Strategii de investiții pentru pensie
Negrescu a oferit și câteva recomandări de investiții pentru cei îngrijorați de veniturile pe care le vor avea la pensie.
„Ne ajută o combinație de investiții diversificate pe termen lung, nu una singură. Pilonul III merită pentru avantajul fiscal. Fondurile pe acțiuni sau ETF-urile globale cu costuri mici aduc creștere pe un orizont de 20–25 de ani. Titlurile de stat, ca Tezaur și Fidelis, acoperă partea sigură, care trebuie să crească pe măsură ce te apropii de pensie. La acestea se adaugă o locuință proprie achitată. Pilonul II arată cât contează orizontul lung: în 18 ani, fondurile au avut un randament mediu anual de 8,6%, aproape dublu față de inflația medie din aceeași perioadă. Banii lăsați doar în depozit sau sub saltea nu țin pasul cu inflația”, a mai explicat analistul.
Cât despre ideea majorării contribuțiilor la Pilonul II, Negrescu consideră măsura utilă pentru viitorii pensionari, dar atrage atenția că nu poate fi o soluție de sine stătătoare, pentru că fiecare punct procentual transferat reduce bugetul pensiilor de stat cu aproximativ 5 miliarde de lei pe an.
„Creșterea contribuțiilor la Pilonul II, de către stat, ar fi utilă pentru viitorii pensionari. Contribuția este acum de 4,75%, mult sub ținta stabilită la lansarea sistemului, iar proiectul care o ridică la 5,25% și apoi la 6% așteaptă votul final în Parlament. Totuși, nu e o soluție miraculoasă pentru criza pensiilor. Fiecare punct procentual mutat la Pilonul II înseamnă cam 5 miliarde de lei pe an care nu mai intră în bugetul de pensii de stat. Deficitul de azi ar crește, într-un moment în care pensiile sunt înghețate pentru al doilea an consecutiv. Creșterea contribuției are sens doar ca parte dintr-un pachet: mai mulți oameni care muncesc legal, ocupare mai mare la 55–65 de ani și combaterea muncii la negru. Pe termen lung, statul nu va putea plăti singur pensii decente. Oamenii au nevoie de un cont propriu care să crească”, a mai arătat analistul economic.
